Sari la conținut

Slujbă la Biserica Neagră, la împlinirea a 75 de ani de la deportarea în URSS

-75-de-ani-de-la-deportarea-in-urss-marcati-duminica-la-brasov-printro-slujba-la-biserica-neagra

75 de ani de la deportarea în URSS, marcaţi duminică la Braşov, printr-o slujbă la Biserica Neagră!

 Au trecut 75 de ani de la deportarea etnicilor germani de pe teritoriul României în lagărele de muncă din Uniunea Sovietică, iar acest moment va fi marcat, duminică, 26 ianuarie 2020, la Biserica Neagră, cu o slujbă specială oficiată începând cu ora 10.00.


   După sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial, membrii minorităţii germane din România, aflată de acum în zona de influenţă a Uniunii Sovietice, au fost trataţi drept colaboratori ai Germaniei Naziste şi pedepsiţi în mod colectiv. Acestora le-au fost retrase o serie de drepturi cetăţeneşti, fiind puternic loviţi de măsurile de expropriere. Ca urmare directă a războiului de agresiune împotriva Uniunii Sovietice, între decembrie 1944 şi aprilie 1945, la ordinul lui Stalin au fost recrutaţi din întreaga zonă de influenţă sovietică din Europa germani, dar şi inamici şi suspectaţi politici, pentru a fi trimişi ca forţă de muncă în economia sovietică.


   Conform dispoziţiilor, toţi bărbaţii între 17 şi 45 de ani şi femeile între 18 şi 30 ani au fost deportaţi, exceptate fiind gravidele şi mamele copiilor cu vârsta sub un an. În ianuarie 1945, au fost deportate 1.785 de persoane care făceau parte din comunitatea Bisericii Negre.


    Din România, aproximativ 75.000 de persoane de origine germană au ajuns în lagărele de muncă sovietice. Ca urmare a condiţiilor grele de muncă şi viaţă, s-au înregistrat multe cazuri de boală şi decese.


    După cinci ani de muncă, majoritatea supravieţuitorilor au fost eliberaţi, însă multora le-a fost afectată sănătatea într-un mod catastrofal.


    Nu toţi cei eliberaţi au putut sau au vrut să se întoarcă în România, astfel că mulţi au ajuns în Germania Occidentală şi Austria.


    În octombrie 1949, lagărele de muncă au fost desfiinţate, o parte dintre deportaţi fiind însă eliberaţi abia între 1950 şi 1952. În multe familii din România, deportarea şi efectele ei reprezintă o traumă, care a afectat generaţii întregi.

Comentarii

Ultimă oră