„Lumea promenadelor de altădată” ne aduce în atenţie ritualul plimbării braşovenilor de acum un veac, un ritual în care mai de preţ decat orice era imaginea, una bine definită, studiată şi mai ales îngrijită.
Brașovenii pot afla și mai ales pot vedea lucruri extrem de interesante despre viața și vestimentația locuitorilor din trecut ai orașului nostru, din expoziţia „Lumea promenadelor de altădată”, deschisă până la toamnă, la Bastionul Graft, de După Ziduri.
Obiectele care compun expoziția aparţin prof.univ Adina Nanu, care predă de peste 50 de ani cursuri de „Istoria Artelor, Educaţie vizuală, Stiluri în costum şi decor” la Universitatea Naţională de Arte şi Universitatea Naţională de Artă Teatrală şi Cinematografică, din Bucureşti. În decursul anilor, a alcătuit o colecţie de costume autentice din secolele XIX şi XX, cu piese din familie, de la rude şi prieteni.
„Expoziţia își dorește să prezinte istoria în mişcare – mişcarea promenadelor de altădată. Braşovul a fost dintotdeauna un oraş superb, chiar dacă a fost încercat de-a lungul istoriei de accidente teribile şi cred că merită să punem în valoare frumuseţea sa, mai cu seamă că atunci când vorbim despre promenade, vorbim de o întreagă politică de înfrumuseţare a oraşului. A existat o societate de înfrumuseţare a oraşului, societate care a venit cu acest inel verde superb – aceste promenade, care aduceau braşoveanii într-un spaţiu plăcut, de odihnă, în care a contat ritualul plimbării”, a precizat istoricul Nicolae Pepene, directorul Muzeului Judeţean de Istorie Braşov.
Plimbarea era considerată pe vremuri act de cultură şi socializare. Ținuta bine îngrijită era dublată şi de un comportament desăvârşit, în ton cu cerinţele vremii.
„Plimbarea era un act de cultură şi un act de socializare, extraordinar de important, oamenii se cunoşteau între ei, erau văzuţi şi îi vedeau pe alţii şi atunci din acest proces continuu însemna că trebuia să fii foarte grijuliu cu ţinuta, cum te îmbraci, cum saluţi, ce gestică faci şi expoziţia aceasta ilustrează grija omului pentru sine şi pentru imaginea pe care o lasă. Atunci, dacă scoteai corsetul, scoteai şi pălăria şi continuai şi cu altele, poate nu aveai chiar o Venus în faţă, dar în public această femeie apărea suportabilă şi sigur că această afirmaţie este valabilă şi pentru bărbaţi”, a explicat şi Georgeta Filitti specialist în istoria modernă a României.
„Oamenii atunci când se întâlneau erau politicoşi, chiar dacă bârfeau sau erau şi răutăcioşi. Totuşi educaţia îi obliga ca în public să păstreze o anumită decenţă, rigoare, limite”, a completat istoricul Nicolae Pepene, directorul Muzeului Judeţean de Istorie.
Eleganţa în atitudini şi vestimentaţie era nu doar un moft, ci o cerinţă a acelei vremi. Sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial şi instaurarea comunismului a însemnat şi sfârşitul acelei lumi. „Din păcate, comunismul a reprezentat o ruptură totală în acest ritual al plimbării, ştim bine că în primul rând perioada comunistă a însemnat şi o anulare a intimităţii personale, nu mai vorbim de faptul că în public trebuia să acţionezi după nişte clişee impuse de regimul comunist.
Dincolo de asta, în prezent, nimic nu ne opreşte să recuperăm atmosfera frumoasă a promenadelor de altădată şi a Braşovului interbelic. Braşovenii şi turiştii care vor vizita expoziţia şi vor descoperi că istoria trăieşte, cu siguranță vor vedea apoi acasă amintirile de familie cu alţi ochi, iar pentru noi cred că este un imbold de a continua acest proiect foarte frumos”, a mai spus istoricul Nicolae Pepene.
Pe tot parcursul Festivalului Promenadelor (până pe 22 iulie 2017), intrarea la Bastionul Graft, la această expoziție este gratuită. Însă expoziţia va rămâne la dispoziția publicului brașovean și după încheierea Festivalul Promenadelor, putând fi vizitată până la toamnă.
..........................................................................................
Expoziția „Lumea promenadelor de altădată” cuprinde de fapt o colecție de îmbrăcăminte și accesorii ce au aparținut oamenilor de altă-dată, ca să ne putem face o idee despre cum era lumea în trecut.
Doamnele nu ieşeau din case fără mănuşi şi pălării. Erau accesoriile ce completau o ţinută ce se compunea din fustă lungă până la pământ, pe sub care erau îmbrăcaţi pantalonaşii despicaţi, împodobiţi cu dantelă, broderii şi jupoane cu volane. Corsetul strângea talia ca să ajungă până la grosimea gulerului domnului.
Domnul, în schimb, îşi completa costumul negru cu un joben de toată frumuseţea. Dacă cei doi aveau un copil, acesta era şi el îngrijit îmbrăcat şi în pas cu moda vremii, copiii mici, fie că erau fetiţe sau băieţi mici, purtau dantele lucrate de mână. Băieţii mai mari erau îmbrăcaţi în costum de marinar.
Aşa se ieşea din case pe la 1900, iar plimbările se făceau pe promenade. Totul avea un scop - braşovenii ieşeau la plimbare cu toată familia ca să întâlnească lume şi să fie şi ei văzuţi, îmbrăcându-se cât mai elegant. Era un ritual al socializării ce a dăinuit până la Al Doilea Război Mondial.
Pantofii doamnelor erau brodaţi, iar domnii purtau peste ghete niște apărătoare din pâslă (ghetre) înalte pentru vânătoare şi joase pentru oraş. Pentru noapte, cămăşile erau decente cu mâneci şi poale lungi.
„Faptul că am îmbrăcat doamna în dantelă elveţiană şi pe fetiţă cu veşminte croşetate nu este întâmplător, pentru că am ales din colecţie ceea ce se potrivea mai bine pentru o ţinută de vară sau primăvară pe promenada Braşovului. Pentru că în acea vreme, nimeni nu putea să iasă pe stradă fără pălărie şi fără mănuşi, toate personajele de aici au pălări şi mănuşi, au genţi, mici detalii care arată o grijă deosebită pentru felul în care puteau ieşi în mod decent pe stradă. Domnii erau mult mai sobri. Dacă femeia era o femeie floare, bărbatul arăta ca un coş de fabrică, începând cu jobenul şi hainele - totul în negru şi alb”, a explicat prof.univ. Adina Nanu, care este şi Doctor Honoris Causa al Universităţii Naţionale de Artă Teatrală şi Cinematografică.
În anii ʹ20, doamnele purtau pălăriuţe ca nişte castroane peste părul scurt tuns băieţeşte. În picioare, care se vedeau scandalos, mai jos de genunchi, purtau pantofi cu baretă ca să nu sară în timpul dansului la modă, Charleston. Pe când doamnele elegante purtau pălărioare pline de fantezie şi cochetărie, bărbaţii purtau melonul cu care a devenit celebru Charlie Chaplin, provenit din casca de protecţie a vânătorilor englezi.
În anii ʹ30, când şomajul crescuse, doamnele au revenit la o siluetă feminină strânsă în corset cu şireturi şi sutien cu balene. Combinezoanele brodate cu dantele erau croite pe corp şi mai lungi ca fustele. Pentru ţinuta elegantă din anii ʹ30 era obligatorie blana de vulpe argintie purtată şi vara, parfumată cu esenţe pariziene. Iar cămăşile de noapte au devenit cochete ca şi rochiile de bal.
