Relaţia României cu Fondul Monetar Internaţional a fost marcată, în 2015, mai degrabă de discuţiile referitoare la oportunitatea încheierii unui nou acord decât de măsuri concrete adoptate în interiorul acordului care se afla încă în derulare.
Poate şi pentru că România nu a mai depins de banii de la Washington, în sensul că acordul care a expirat în toamnă a fost unul de supraveghere preventivă şi nu unul de tip stand-by, în care fondurile sunt eliberate în funcţie de îndeplinirea unor criterii de performanţă. Autorităţile de la Bucureşti au adoptat anumite măsuri fiscale care, deşi criticate de oficialii instituţiei financiare internaţionale, au văzut 'lumina tiparului' şi sunt acum cuprinse în Codul Fiscal. Reducerile de taxe anunţate la început de an, printre care scăderea TVA şi amânarea scumpirii gazelor, au reprezentat punctele nevralgice ale discuţiilor dintre cele două părţi.
    Anul 2015 a început chiar cu aducerea în discuţie a oportunităţii încheierii unui nou acord, în condiţiile în care acordul în derulare urma să se încheie în septembrie 2015. FMI vine în ianuarie la Bucureşti în contextul crizei francului elveţian; demarează discuţiile referitoare la relaxarea fiscală
În 8 ianuarie, premierul de la vremea respectivă, Victor Ponta, aducea în spaţiul public această temă, arătând că România poate să negocieze cu Fondul Monetar Internaţional un acord similar celui din Polonia, de tip linie flexibilă sau să nu mai încheie un nou acord.

CONTINUAREA PE: economica.net