La 3 mai, în fiecare an, este celebrată „Ziua mondială a libertății presei”.

   Marcarea acestei zile reprezintă o oportunitate pentru a evidenția principiile fundamentale ale libertății presei, pentru a evalua starea de libertate a presei în întreaga lume, pentru a apăra independența mass-mediei și pentru a aduce un omagiu ziariștilor care și-au pierdut viața în timp ce își exercitau profesia.

 În această zi de 3 mai 2017 pe întreg mapamondul au fost organizate peste 100 de evenimente special dedicate libertății presei și profesiei neîngrădite de jurnalist.

  „Ziua mondială a libertății presei” a fost proclamată de Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite, în 1993, în urma unei recomandări adoptate în cadrul celei de-a XXVI-a sesiunii a Conferinței Generale a UNESCO în 1991. ONU a recomandat marcarea acestei zile pentru a aduce în atenția publică importanța și necesitatea respectării libertății de exprimare, conform articolului 19 din Declarația Universală a Drepturilor Omului: „Orice om are dreptul la libertatea opiniilor și exprimării; acest drept include libertatea de a avea opinii fără imixtiune din afară, precum și libertatea de a căuta, de a primi și de a răspândi informații și idei prin orice mijloace și independent de frontierele de stat”.

     În 2017, manifestările UNESCO dedicate „Zilei libertății presei”, precum și ceremonia de acordare a „Premiul Mondial pentru Libertatea Presei UNESCO / Guillermo Cano” sunt organizate în colaborare cu Guvernul Indoneziei și Consiliul de Presă al Indoneziei, la Jakarta. Manifestările se desfășoară pe parcursul mai multor zile - între 1 și 4 mai 2017și includ: conferințe, ateliere, seminarii, sesiuni, mese rotunde etc.

  În cadrul Conferinței internaționale pornind de la tema generală axată pe rolul mass-mediei în promovarea societăților pașnice, echitabile și favorabile incluziunii, participanții vor examina provocările actuale cu care se confruntă mass-media, inclusiv tendința în continuă creștere, la nivel mondial, a atacurilor împotriva celor care aduc informații opiniei publice.

 Starea actuală de siguranță a jurnaliștilor din întreaga lume este descurajantă: în decursul ultimului deceniu, 827 jurnaliști și angajați în mass-media au fost uciși. Planul de acțiune al ONU privind siguranța jurnaliștilor și problema impunității reprezintă o platformă multilaterală pe care se abordează aceste probleme complexe.

  Sistemele judiciare din întreaga lume trebuie să fie consolidate, concentrându-se în principal pe protejarea libertății de exprimare și a siguranței jurnaliștilor. Trebuie să se pună accentul pe „cei trei P” în asigurarea unui mediu sigur pentru acest domeniu de activitate: prevenirea violenței împotriva mass-mediei, protecția jurnaliștilor aflați în pericol și urmărirea penală a autorilor de crime comise împotriva profesioniștilor din domeniul mass-media.

  În anul 2000, în cadrul programului „Freedom of Expression — FreeEx România”, Agenția de Monitorizare a Presei — AMP, în colaborare cu Asociația pentru Protejarea și Promovarea Libertății de Exprimare (APPLE) și Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI) au inițiat sărbătorirea „Zilei Libertății Presei” și în România.

  Prin urmare, la noi în țară, Centrul pentru Jurnalism Independent și Active Watch organizează, în această zi, o dezbatere privind situația actuală a mass-media și a viitorului acesteia, în cadrul căreia are loc lansarea Raportului FreeEx 2016-2017 — Libertatea presei în România. „Ziua mondială a libertății presei”este marcată și la Constanța printr-o dezbatere organizată de Asociația Ziariștilor Independenți din România (AZIR), secția română a Asociației Jurnaliștilor Europeni (AEJ), cu sediul la Bruxelles.

  Începând cu 1997, „Premiul Mondial pentru Libertatea Presei UNESCO / Guillermo Cano”, în valoare de 25.000 de dolari, este decernat în fiecare an pe 3 Mai unei persoane, organizații sau instituții ce se remarcă prin contribuția esențială la apărarea sau promovarea libertății presei, oriunde în lume.
 
   Premiul poartă numele jurnalistului columbian Guillermo Cano, asasinat în 1987, pentru că a denunțat activitățile traficanților de droguri din țara sa. Juriul internațional este alcătuit din paisprezece jurnaliști profesioniști și directori de publicații din toată lumea.