Luni, 11 martie, începe Postul Mare, o perioadă de absinenţă şi de rugăciune care se va finaliza cu sărbătoarea Învierii Domnului sau Sfintele Paşti (28 aprilie 2019).

  Conform calendarului creştin ortodox, Postul Sfintelor Paşti din anul 2019 are loc între 11 martie şi 27 aprilie. Învierea Domnului va fi prăznuită în 28 aprilie 2019. Postul Paştelui adică postul dina­intea Învierii Domnului, este cel mai lung şi mai aspru dintre cele pa­tru posturi de durata ale Bisericii Ortodoxe, fiind numit şi Postul Mare. De aceea, în popor, este numit, în general, Postul Mare şi aduce aminte de postul de 40 de zile ţinut de Mântuitor înainte de începerea activităţii sale mesianice.

  Precum bine se ştie, postul reprezintă reţinerea totală sau parţială de la anumite alimente şi băuturi, pe un timp mai lung sau mai scurt, în scop religios-moral. Aceasta reţinere de la mâncări şi băuturi trebuie însă însoţită şi de reţinerea de la gânduri, pofte, patimi şi fapte rele, ceea ce înseamnă că postul trupesc trebuie să fie însoţit de post sufletesc. Postul este de origine şi instituire divină, de aceea îl găsim practicat din vremuri străvechi, întâlnindu-l aproape în toate religiile şi la toate popoarele.

  În Postul Paştelui este strict interzis să se consume alimente de origine animală. De asemenea, credincioșii pot ține post negru, dar este mai dificil, așa că mulți aleg să țină postul simplu. Toate acestea pentru a se putea spovedi și pentru a se împărtăși.

  Rânduirea bisericii arată că postul paștelui ține 40 de zile, timp în care nu se mănâncă alimente de origine animală, sau așa cum se cunoaște în popor, nu se mănâncă de dulce. Postul trebuie ținut atât spiritual cât și trupesc.

  La capitolul tradiţii şi obiceiuri, încă se mai păstrează ritualul ca, înainte de Postul Paştelui, toate rufele să fie spălate, iar vasele trebuie să fie  opărite.

  În această perioadă se spune că nu este bine să se facă nunţi.

  În a cincea săptămână de post, vor încep Deniile, dată la care începe curăţenia de primăvară prin casă și gospodărie.

 Durata de 40 de zile a Postului Paştilor se întemeiază pe o tradiţie vechi-testamentară: potopul, care trebuia să spele Pământul de păcate, a ţinut 40 de zile şi 40 de nopţi; 40 de ani au mâncat evreii mană în pustie, înainte de a ajunge în pământul făgăduinţei; Moise a stat pe munte 40 de zile pentru a primi Legea; ninivitenii au postit 40 de zile pentru a se pocăi; Iisus a postit în munte 40 de zile şi 40 de nopţi înainte de începerea activităţii publice.

 De astăzi trebuie să fim mai buni! Postul alimentar trebuie, ca să fie eficient să fie însoțit de rugăciuni.

   „E perioada în care trebuie să ne gândim la patimile pe care le-a îndurat Domnul Iisus Hristos, iar oamenii trebuie să fie mai buni şi mai miloşi cu cei din jurul lor, căci doar aşa vor putea fi şi ei iertaţi de Dumnezeu”, ne explică preoții.

  Postul Mare durează patruzeci de zile, la care se adaugă săptămâna Patimilor. În cele 47 de zile, credincioşii trebuie să ţină cont de multe interdicţii.

  În Postul Paştelui sunt două dezlegări la peşte: pe 25 martie, de Buna Vestire şi pe 21 aprilie 2019, de Florii (duminica dinaintea Paştelui).