Mâine vom avea o mare sărbătoare! Şi pentru că e foarte importantă, pregătirile pentru ea încep încă de astăzi.

  În Ajunul Bobotezei biserica a rânduit pentru creştinii care păstrează obiceiurile post negru: nu se mănâncă şi nu se bea nimic. De Ajunul Bobotezei este bine să se ajuneaze total, iar a doua zi se ia Agheasmă Mică, desigur pe nemâncate.

 Postul Ajunului Bobotezei datează cam din secolul al IV-lea, de pe vremea când credinciosii adulţi care se pregăteau de Botez, ţineau post şi se rugau timp de 40 de zile.

  Dupa botez, proaspăt creştinaţi, aveau îngăduinţa să participe pentru prima dată la liturghia credincioşilor şi să se împărtăşească.
În zilele noastre, creştinii postesc pentru a putea lua cu vrednicie, apoi, mâine, din Agheasma Mare.

  Înainte de Bobotează – Botezul Domnului, preoţii ortodocşi merg la casele credincioşilor să vestească Botezul Mântuitorului, cu Botezul, binecuvântând oamenii, gospodăriile şi animalele, cu busuioc înmuiat în Agheasmă. Aşadar, ziua de azi, cea de Ajun de Bobotează e o zi specială.

  Ajunul Bobotezei este o zi prielnică şi obiceiurilor celor care se ţin de vrăjitorii, e o zi prielnică pentru farmece şi descântece.

  Se spune că celor care postesc de Ajunul Bobotezei le merge bine apoi tot anul.

 Conform unor tradiţii populare, cenuşa din sobă şi gunoiul din casă adunate de ajunul Bobotezii se strâng dimineaţa pentru a fi presărate primăvara pe câmpul pentru roade, ca să le ferească de prădători.

  Există credinţa potrivit căriea în dimineaţa de Ajunul Bobotezei dacă pomii sunt încărcaţi cu promoroacă, vor avea rod bogat.

  Este frecvent întâlnită superstiţia potrivit căreia, animalele din grajd vorbesc, la miezul nopţii din Ajunul Bobotezei, despre locurile unde sunt ascunse comori. Aşa că la noapte, dacă vreţi să fiţi mai bogaţi, încercaţi să înţelegeţi ce zic animăluţele.

  De Ajun, nu sunt admise certurile în casă şi nu se dă nimic cu împrumut.

  Se spune că în seara de Ajun se poate afla cât va trăi fiecare dintre membrii familiei.

    La miezul nopţii, pe la satele unde se pastreaza traditiile se iau cărbuni din vatră şi se denumeşte fiecare cu numele membrilor familiei. Se crede că primul care va părăsi lumea va fi cel al cărui cărbune se va stinge mai repede, iar cel mai longeviv va fi cel al cărui cărbune se va stinge ultimul.

 În Ajunul Bobotezei, în ziua de Bobotează, De Sfântul Ioan Botezătorul şi opt zile dupã aceea, nu se spalã rufe, pentru cã apele sunt sfinţite.
 
   Superstiţia cea mai des întâlnită este cea care spune că în noaptea de Bobotează, tinerele fete îşi visează ursitul. Ele îşi pun sub pernă un fir de busuioc, luat de la preotul care a venit cu Botezul. Băiatul pe care-l vor visa va fi cel cu care ce vor căsători.

 Fetele care cad pe gheaţă în ziua de Boboteazã, se crede, că sigur se vor mărita în acel an.

  Există o mulţime de tradiţii păstrate prin unele sate ale României. Iată unele:

    Tradiţia cere ca de Ajunul Bobotezei în camera cea mai gătită a casei „camera de curat", să se aşeze o masă. Sub faţa de masă se pune fân iar în colţuri un bulgăre de sare. Deasupra, se pun cel puţin 12 feluri de mîncare: colivă, bob fiert, fiertură de prune, sarmale, borş de fasole albă, colţunaşi, borş de peşte, peşte prăjit, plăcinte, dulciuri . Cu această masă încărcată este aşteptat preotul cu Botezul. După sfinţirea bucatelor de către preotul care vine cu Iordanul, familia se aşază la masã, resturile de la bucate fiind adăugate în hrana animalelor, pentru a fi protejate de boli şi ca să fie bune de prăsilă tot anul.

 Se mai spune că ajunul Bobotezei este cea mai geroasă zi a anului, de unde vine vorba "E Gerul Bobotezii" şi că în această noapte viitorul poate fi citit în oglindă.


 În Bucovina, dar şi în unele sate din Ardeal, în Ajun de Bobotează se colindă.

 În unele regiuni din Ardeal, de Boboteaza exista un obicei străvechi. Vechi de sute de ani, se respecta un ritual agrar: are loc stropitul livezilor cu apă sfinţită şi înconjuratul gospodăriilor pentru ca în anul care tocmai a început gospodarii să aibă recolte bogate.

    Ceea ce clar se pastreaza cam peste tot, inclusiv la oraşe este: sfinţirea caselor de Bobotează.

  Începând cu primele zile ale anului, slujitorii sfintelor altare merg şi sfinţesc casele oamenilor prin stropire cu apă sfinţită şi vestesc Botezul lui Hristos. Sfinţirea caselor credincioşilor se face prin stropirea cu Aghiasma Mare în Ajunul Bobotezei.

    Aşadar, ne pregătim pentru sărbătoarea mare de mâine. Încă de astăzi. Pentru că şi aceasta (chiar dacă nu e de sărbătoare) e o zi deosebit de importantă. Şi foarte încărcată de tradiţii şi de semnificaţii. Respectăm cum se cuvine Ajunul Bobotezei.