Anul 2018 este pentru naţiunea română anul Centenarului, respectiv împlinirea a 100 de ani de la Marea Unire, dar şi un moment de a acorda respectul şi recunoştinţa cuvenită faţă de cei jertfiţi pentru ţară, libertate, unitate şi independenţă naţională.

Braşovul ar avea un motiv aparte să sărbătorească aceste lucruri cu atât mai mult cu cât pe 8 octombrie 2016 s-au împlinit de la 100 de ani de la crâncenele şi eroicile lupte pentru apărarea Braşovului, în care şi-au jertfit viaţa peste 650 de eroi ai neamului românesc.

Astăzi, cele mai reprezentative asociaţii civice, reprezentanţii Bisericii Ortodoxe, ai asociaţiilor cadrelor militare în rezervă şi retragere, ai Brigăzii 2 Vânători de Munte, prin fostul comandant, generalul de brigadă Petrică Tudorache, ai comandamentului Academiei Forţelor Aeriene Henri Coadă, prin generalul de flotilă aeriană prof. univ. dr. Vasile Bucinschi, ai Jandarmeriei Braşov, prin intermediul inspectorului-şef, colonel Cristian Paliştan, Asociaţiei Naţionale Cultul Eroilor, reprezentantă de colonel în rezervă Dumitru Stratanov, Asociaţiei Naţionale a Veteranilor de Război filiala Braşov, Asociaţiei Aviatorilor Braşoveni, reprezentată de maiorul Alexandru Corpade, Asociaţiei Naţionale a Cadrelor Militare în Rezervă şi Retragere, prin generalul de brigadă în rezervă Cornel Vaida şi preşedintele Casei de Comerţ Balcanice, prof univ. dr. Liviu Pandele, le solicită autorităţilor statului român să pună în aplicare prevederile Legii 379/2003 privind regimul mormintelor şi operelor comemorative de război.

Cu alte cuvinte, edificarea unor monumente dedicate eroilor neamului şi a omagierii acestor fapte de jertfă şi sacrificiu pentru naţiunea română, precum şi organizarea unor evenimente reprezentative pentru naţiunea română, cel mai apropiat şi important fiind sărbătorirea Independenţei de Stat pe 9 mai 2018 la Cristian.

Ce fac aleşii Braşovului?
În vederea construcţiei unui monument reprezentativ pentru eroii nemului românesc şi la poalele Tâmpei, Asociaţia Cultul Eroilor Regina Maria a solicitat Primăriei Braşov prin adresele nr. 78139/2005 şi 10412/2015, edificarea Complexului monumental „Tranşeea Morţii”.

Deşi adresele au fost transmise într-un interval de zece ani, au primit un răspuns parcă tras la xerox, respectiv că solicitarea este în „atenţia noastră” şi urmează identificare surselor de finanţare, fără a se întâmpla ceva concret. Acelaşi dezinteres există însă pe tot teritoriul Transilvaniei la nivel de autorităţi locale. Mai mult, în cazul Braşovului nu există nici un program concret pentru dezovltarea unor monumente sau ansambluri monumentale dedicate eroilor neamului sau pentru a marca Centenarul.

În plus, nici în agenda culturală şi de evenimente a Braşovului nu există nici un program coerent legat de Centenar. Această problemă a ridicat-o şi consilierul local al Braşovului Ungar Arnold, care în şedinţa ordinară din luna iulie a întrebat conducerea executivă a Primăriei cu privire la programul pregătit pentru cinsitrea Centenarului. Răspunsul a fost o linişte mormântală.

Motiv pentru care consilierul a propus ulterior, după discuţiile avute cu asociaţiile braşovene ale cadrelor militare în rezervă şi în retragere şi cu Consiliul Judeţean al Persoanelor Vârstnice, ca măcar complexul monumental promis încă din anul 2005, din zona Bartolomeu, să fie realizat, pentru a se cinsti astfel memoria acestor ostaşi jertfiţi.

Două monumente reprezentative pentru Braşov
 Nu în ultimul rând, structurile asociative mai sus menţionate îşi propun organizarea unei campanii de strângere de fonduri pentru edificarea celor două monumente atât de importante pentru neamul românesc, respectiv complexul monumental „Tranşeea morţii” din Bartolomeu şi monumentul ridicat în memoria cinstirii primului mare unificator al provinciilor româneşti, voievodul Mihai Viteazul, de la Mănăstirea Sf. Efrem cel Nou de lângă Cristian.

În urmă cu câţiva ani, pe locul unde odinioară se înşirau cele 18 monumente funerare, lângă calea ferată din Bartolomeu, s-a făcut un giratoriu. Monumentul de lângă Gara Bartolomeu este acum degradat şi, chiar dacă s-a discutat de restaurarea lui în ultimii ani, nu s-a întâmplat nimic, pentru că şi în ceea ce priveşte acest subiect, orgoliile sau interesele au fost mari.

Toate asociaţiile jurnaliştilor profesionişti prin preşedintele Corneliu Popa şi celelalte mari grupuri de presă din regiune şi e la nivel central sunt alături de aceste proiecte dedicate Centeranului şi acest strigăt de disperare şi lacrimi.

Oare o să avem o comemorare degradată în anul Centenarului, chiar nu-i pasă nimănui de ce se întâmplă?