Povestea de viaţă a artistei Ileana Sbârcea Mureşanu a fost prezentată în cadrul emisiunii "Brasoveni pentru brasoveni" de la MIX2TV. Emisiunea ,,Braşoveni pentru braşoveni” este difuzată pe MIX2TV- vineri – 20:30 şi 22:30, sâmbătă – 19:30 şi duminică – 08:30, 14:00 şi 20:00. Emisiunea poate fi urmărită şi pe internet la adresa www.mixtvbrasov.ro.
„Poartă în acte nume de braşovean falnic şi în genă iubire de frumos, de oameni, de istorie şi de artă... De mare şi de munte. De flori. De Braşovul în care ai ei au lăsat brazde adânci, în vieţi şi conştiinţe de români de ieri şi de azi. Graţioasă şi modestă, talentată şi truditoare, a învăţat, de foarte mică faptul că nobleţea... obligă! Că nu ai de ales decât să mergi înainte, atunci când înapoi ai oameni care îşi duc, mai departe, prin tine, zbor înalt de ziditori de vieţi şi alinători de suflete. Când povesteşte despre bunicul ori despre tată, Ileana Sbârcea Mureşanu deschide cartea de istorie a unui Braşov din care am pierdut prea multe şi am păstrat prea puţine!”
Artista Ileana Sbârcea Mureşanu este foarte mândră de înaintaşii săi, pe care îi venerează - doi medici care au ajutat enorm la sănătatea braşovenilor. Bunicul patern, Teodor Sbârcea, a fost primul medic român de circumscripţie din judeţul Braşov, iar tatăl, Ioan Aurel Sbârcea, în calitate de şef de sectie si conducător al reţelei de obstetrică si ginecologie din judeţ a pregătit peste 30 de doctori în această delicată şi complexă specialitate. Acum, în semn de recunoştinţă, Maternitatea din Braşov îi poartă numele. Teodor Sbârcea s-a năcut în 1871 la Topliţa din părinţi ţărani, dar foarte înstăriţi. Urmează facultatea de medicină din Cluj, iar după susţinerea doctoratului este asistentul profesorului Leo Davida, la Institutul de anatomie. Profesează, apoi, ca medic în zonele Feldioara şi Satulung, unde va lupta cu o gravă epidemie de febră tifoidă, pe care o va eradica cu succes. Pentru aceasta va fi decorat de guvernul maghiar. Tot în acea perioadă, medicul Sbârcea a organizat spitalul de Cruce Roşie din Zizin şi a construit un dispensar la Tărlungeni.
• Face demersuri pentru construirea spitalului Mârzescu
Alături de alţi medici, face demersuri pentru construirea spitalului Mârzescu. În 1917, are însă necazuri din partea regimului austro -ungar. După marea unire din 1918, Teodor Sbârcea a fost numit medic primar al judeţului, post pe care îl va ocupa până în 1930, când a ieşit la pensie. A continuat să profeseze, fiind mai mulţi ani medicul şcheienilor. De multe ori consulta pacienţii si ii trimitea la farmacie pentru a cumpara medicamente in contul sau. La sfîrsitul lunii, venea farmacistul cu lista, iar el plătea. Cea mai mare durere a doctorului Sbârcea a fost pierderea casei de pe strada Constantin Brâncoveanu, cumpărată din munca sa, şi pe care comuniştii au naţionalizat-o şi au băgat acolo tot felul de chiriaşi. La moartea lui, în 1949, ziarul Universul, care apărea la Bucureşti, i-a dedicat un amplu articol în care se arată că medicul Teodor Sbârcea a fost mândria ştiinţei medicale în provincia noastră şi alinătorul durerilor celor mulţi şi necăjiţi.
„Teodor Sbârcea... Dragul doctor al scheenilor... Om de ispravă şi om bun... Unul dintre acei oameni hărăziţi să treacă, mândri şi puri prin lumina vieţii, lăsând în urmă lor lumina! Necăjit avea să treacă însă la cele veşnice bunul doctor care luptase o viaţă cu epidemiile, cu neştiinţă, cu greutăţile unor vremuri în care abia se deschideau drumurile spre performanţă medicală, cu mentalităţi înţepenite în veacuri din urmă.... Cel care, socotit de cârmuirea maghiară trădător de patrie şi agitator, avea să petreacă, la miez de 1917 chiar 120 de zile de închisoare, a pus piatră de temelie la spitalul ce avea să poarte mai apoi numele ministrului Mârzescu. Ale unui laborator de fitoterapie, încropit la început chiar în mansardă casei sale, ale reţelei sanitare profesioniste pe care o reclamau de pe atunci vremurile şi bolile... Cu o faţă, Anemarie, care avea să ajungă prima femeie avocat a Transilvaniei şi cu băiatul care avea să marcheze la fel de profund medicină braşoveană, Teodor Zbârcea a murit, totuşi, doborât de tristeţea nerecunoştinţei şi a brutalităţii unor timpuri în care erai zvârlit fără putinţă de protest din casă ta, ori din locul în care făcut- ai doar bine! Nu şi din suflete... Nu şi din amintiri...
Ale urmaşilor tăi... ale braşovenilor tăi...”
Modelul profesional al acestuia a fost urmat şi de fiul său, doctorul Ioan Aurel Sbârcea. După terminarea medicinei la Cluj, este mobilizat în judeţul Cahul pentru combaterea tifosului exantematic. A plecat apoi doi ani cu burse de specializări în Germania şi Austria. Ioan Aurel Sbârcea a fost şef al reţelei de obstetrică si ginecologie din judeţ şi director pentru mulţi ani al maternităţii din Braşov.
Corectitudinea şi punctualitatea erau principii pe care le impunea şi colegilor mai tineri. Pasionat de sport şi de natură, Ioan Aurel Sbârcea a fost membru al echipei de salvamont şi custode onorific al societăţii pentru ocrotirea naturii.
Fiica acestuia i-a moştenit dragostea pentru plimbări şi natură, dar calităţile artistice i-au fost transmise de bunicul din partea mamei. După absolvirea Institutului de artă din Cluj, a venit ca profesoară la Braşov. Cu elevii de la şcoala 14 are foarte multe amintiri frumoase. Ajunsă prin căsătorie la Bucureşti, îşi creşte singură copii, dar şi pictează în acelaşi timp. Se îmbolnăveşte tatăl şi vine la Braşov să-i stea alături. Tatăl a murit la câteva luni după revoluție şi i-a spus că Ceaușescu a murit degeaba. Nu l-a crezut, dar apoi a fost dezamăgită și i-a dat dreptate. A pictat pe catifea steagul libertăţii pe care credea că am câştigat-o în decembrie 89. A vrut să-l dăruiască unui simbol al democraţiei, dar spune că nu a avut cui.
• Pictură pe catifea
A început să picteze pe catifea în perioada bucureşteană, mânată şi de un interes politic. A avut o mare bucurie, recent, când a văzut un film regizat de celebrul Nichita Mihalkov. În pelicula "Soare înşelator" în final, o crimă monstruoasă ce are loc într-o maşină, se suprapune peste un balon uriaş care ridică o pânză cu portretul lui Stalin, deformată de vânt. A fost lector al catedrei de Design – Grafică Textilă a Universităţii Culturale Dalles Bucureşti, timp de 10 ani. După revoluţie, s-a stabilit la Braşov, unde pe lângă orele cu elevii a continuat să picteze. Are lucrări aflate în importante expoziţii organizate în ţară şi străinătate. De asemenea, artista are tablouri în colecţii particulare din mai multe ţări. Tematica lucrărilor Ilenei Sbârcea Mureşanu este diversă- de la flori si grădini până la peisaje de munte sau de mare din ţară sau din strainatate.
• Îi place să fie nonconformistă
Îi place să fie nonconformistă şi poartă rochii croite, cusute si pictate de ea. În 2003, a fost laureată a concursului „Femina Vip” Brasov, pentru rezultate remarcabile în formarea şi educarea tinerei generaţii. Este multumita cand vin elevii si-i multumesc. Acum preda pictura la un after school si e foarte fericita ca la 71 de ani se descurcă singură. Artista încearcă de mulţi ani să recupereze casa bunicilor, dar procesele se tot lungesc. Neplăcerile provocate de nepuţinţa recuperării casei sunt atenuate de bucuria pictatului.
Ileana Sbârcea Mureşan... Dragoste de frumos şi pasiune pentru culoare, risipite în incredibile modalităţi şi suprafeţe de expresie... Picturi pe catifea şi pe hârtie colorată. Acuarele. Colaje. Desene în creion. Ex-libris-uri. Şi pretutindeni flori. Dovezi ale unui optimism cromatic, al unui dinamism născut din suflet mereu tânăr, ale unui rafinament artistic de mare frumuseţe. Dascăl şi artist. Fiica iubitoare şi mama la fel. Răspântie de destine braşovene care au lăsat urme adânci în fibră noastră. Doamna, care şi-a purtat, prin ani, nobleţea şi darul unei familii care a dat din plin Braşovului nostru, valoare şi onoare a ştiut să scrie mai departe poveste unei familii... de poveste!”.
