Pe data de 6 ianuarie, în fiecare an, Biserica Ortodoxă și cea Greco-Catolică sărbătoresc Botezul Domnului Iisus Hristos.
Această sărbătoare reprezintă botezul în apa Iordanului a Mântuitorului Iisus Hristos de către Sfântul Ioan Botezătorul. În ajunul şi în ziua de Bobotează, în toate bisericile ortodoxe, cu puterea Duhului Sfânt, la rugăciunile arhiereilor şi preoţilor, se sfinţeşte aghiasma cea mare.
Se spune că Iisus nu a fost botezat pentru iertarea păcatelor lui, fiindcă El era fără de păcat, ci pentru sfinţirea creaţiei. Din punct de vedere calendaristic, Boboteaza reprezintă încheierea ciclului celor 12 zile ale Sărbătorilor de Iarnă, care încep pe 25 decembrie, cu Naşterea Domnului sau Crăciunul.
Legenda de la care a pornit obiceiul sfinţirii apelor se referă la faptul că atunci când Ioan Botezătorul a început procesiunea botezării, diavolii au venit pe râul Iordanului pentru a o împiedica. În acel moment, Dumnezeu le-a poruncit preoţilor să sfinţească toate apele. Ca urmare, toţi diavolii au căzut sub gheţuri şi s-au înecat.
Ne apropiem de mijlocul anotimpului alb și în general, în această perioadă, iarna își arată colții, fiind foarte frig, chiar ger de crapă pietrele, de unde și expresia “Gerul Bobotezei”.
Astăzi, în zi de mare sărbătoare, preoţii sfinţesc apele prin scufundarea crucii în apă şi prin rugăciuni!
Iar cei care se stropesc sau se îmbăiază în apa sfinţită sunt feriţi de rele şi de boli.
Totuşi, dacă stropirea cu agheasmă este permisă, nu este bine să te speli pe cap sau să speli rufe, pentru că se spurcă apele, spun bătrânii. An de an, mii de litri de apă sunt sfinţiţi de către preoţi pentru credincioşii care se îmbulzesc să ducă acasă o sticlă de agheasmă, pentru a-i feri de boli şi de rele tot anul.
Cuvântul „agheasmă” vine din grecescul „aghios” ce înseamnă sfinţire.
La noi, prin agheasmă se înţelege atât apa sfinţită, cât şi slujba pentru sfinţirea ei.
Agheasma mare se săvârşeşte de Bobotează, spre deosebire de Sfinţirea cea mică a apei, care are loc în Biserică la fiecare zi de 1 a lunii, iar în case, oricând cer credincioşii.
Agheasma mare se face atât în ajunul Bobotezei, când se sfinţeşte apa cu care preoţii botează apoi casele creştinilor, cât şi astazi, chiar de Bobotează, în ziua de 6 ianuarie, după liturghie, când se sfinţeşte apa pe care creştinii, o iau apoi la casele lor pentru a fi păstrată tot anul.
Se spune că apa sfinţită de Bobotează se păstrează nestricată vreme îndelungată, rămâne proaspătă, curată şi plăcută la gust, ca şi cum de-abia ar fi fost scoasă din izvor.
Biserica Ortodoxă Română îi sfătuieşte pe credincioşi să păstreze agheasma într-un vas curat şi la loc de cinste şi să guste din ea pe nemâncate şi cu multă cuviinţă în zilele de ajunare şi de post sau cu ocazia marilor sărbători, după ce vin de la biserică.
Se obişnuieşte ca oamenii să bea din agheasma mare timp de opt zile în şir, din ajunul Bobotezei până la încheierea praznicului, adică până la 13 ianuarie.
După aceea, ea se poate lua numai după spovedanie.
Credincioşii şi preoţii cred că apa de la Bobotează are o putere deosebită pentru că a fost sfinţită printr-o îndoită chemare a Sfântului Duh, iar sfinţirea are loc chiar în ziua în care Mântuitorul s-a botezat în Iordan.
E bine astăzi să stropim cu Aghiasma cea mare atât persoanele care locuiesc într-o casă, cât şi casa, curtea şi gradina, vitele şi chiar ogoarele şi livezile , pentru a le feri de rele. În caz de boala, putem, de asemenea, să gustăm din ea cu credinţă. Căci apa aceasta, având darul şi puterea dumnezeiască a Sfântului Duh, a făcut adesea multe minuni, însănătoşind bolnavi, tămăduind răni, aparâd de rele, de necazuri şi de primejdii.
În ziua de Bobotează are loc aşadar sfințirea apei. La sate slujba e mai spectaculoasă. Bineânţeles că şi la oraşe are farmecul ei, dar se desfăşoară în general în Biserici. La sate e un pic mai altfel.
Preotul împreună cu sătenii aleg un loc unde se face slujba, în apropierea unei ape curgătoare sau lângă o fântână. Se aduce apa în vase mari și se taie o cruce mare din gheța râului (în cazul în care acest lucru este posibil) sau se folosește o cruce mare din lemn. În jurul acestei cruci se desfăşoară întreg ceremonialul religios de sfințire a apei și transformarea acesteia în agheasmă.
După slujbă, sătenii își iau apă sfințită în vasele pe care le-au adus cu ei și odată ajunşi acasă, sfinţesc casa și interiorul casei, pomii, grădina și animalele. Agheasma este considerată leac pentru boli, dar se folosește și pentru purificare și dezlegarea de farmece sau vrăjitorii. Nu se alterează în timp iar cei în vârstă spun ca sunt suficiente câteva picaturi din acestă apa sfințită pentru a vindeca deochiul la copii, crizele de nervi, patima alcoolului sau sterilitatea.
Se bea doar şapte zile, apoi, Agheasma este păstrată tot anul într-un mic vas lângă icoană şi nu se alterează în timp, chiar dacă vasul nu este acoperit. Dacă totuşi devine vâscoasă sau capătă gust neplăcut, se spune că o persoană din casă a comis un mare păcat sau că asupra casei a fost aruncat un blestem pe care numai preotul îl poate desface.
Se spune că an de an, de Bobotează, un fenomen miraculos se petrece chiar în locul în care a fost botezat Iisus Hristos.
Râul Iordan, în care a fost botezat Mântuitorul, îşi schimbă cursul în momentul în care patriarhul de la Ierusalim aruncă în apă trei cruci cu ocazia Bobotezei.
Tot atunci, în locul în care crucile cad, apa începe să fiarbă, spun oamenii care au fost martori la un astfel de moment. Pe YouTube a fost publicat chiar şi un filmuleţ în care pare că, într-adevăr, apele râului îşi schimbă cursul.
În Bucovina, Boboteaza ține trei zile, iar în acestă perioadă prietenii, vecinii și rudele obișnuiesc să se colinde reciproc. Tinerii, mascați în babe și moșnegi, colindă mai ales pe la casele unde se găsesc fete de măritat pentru a aduce belşug în casă şi peţitori mulţi.
În localitățile asezate pe malul unui rau, sau pe malul Dunării, preotul aruncă o cruce de lemn în apa, iar tinerii curajosi sar în apele reci pentru a o aduce înapoi. Se spune că, cine se arunca în apă de Boboteaza, va fi ferit de toate bolile în anul respectiv.
Cum este vremea în ziua de Bobotează, așa va fi și peste an. Daca plouă, urmează o iarnă lungă; dacă este timp frumos atunci va fi o vară frumoasă; dacă bate crivățul, anul va fi bogat. Dacă apele curg la streșini, în toamnă se va face vin bun, iar daca pomii sunt îmbrăcați în promoroacă, va fi un an îmbelșugat și sănătate.
Aşadar astăzi este mare sărbătoare! Apele sunt sfinţite şi au puteri magice! În amintirea momentului în care a avut loc Botezul lui Iisus în Iordan. Să ne bucurăm de ziua sfântă de Bobotează!
