Din punctul de vedere al Ministerului Transporturilor, lucrările la cele două autostrăzi pot fi derulate concomitent. Specialiştii consultaţi de www.românialibera.ro cred însă că este imposibil.

Oficialii Ministerului Transporturilor au lăsat să se înţeleagă în numeroasele conferinţe de presă de anul acesta, că bancherii se vor îngrămădi să dea bani viitorilor concesionari de autostrăzi. Dacă va dori să facă însă ceva, Ministerul Transporturilor va trebui să aleagă pe care să o realizeze prima, construirea concomitentă a ambelor fiind o ficţiune.
Piteşti-Sibiu, pe coridorul european. Construirea unei autostrăzi între cele două localităţi este obligatorie, deoarece fără aceasta nu se poate vorbi de coridor de transport paneuropean în România (Coridorul IV). Din punct de vedere al aranjamentului financiar, autostrada Piteşti – Sibiu are şanse maxime, deoarece în proporţie mai mare decât Comarnic-Braşov este folosită de camioanele de marfă care circulă spre Europa de Vest. Problema acestei autostrăzi este însă suma uriaşă pe care ar trebui să o împrumute bancherii pentru un proiect într-o ţară cu multe tentative de concesionare a autostrăzilor, dar fără vreuna reuşită.
Comarnic-Braşov, mai ieftină şi mai aglomerată. Fără a avea la capete alte două autostrăzi, precum Sibiu-Piteşti, autostrada Comarnic-Braşov rămâne unul dintre proiectele importante de autostrăzi din România. Pe unele porţiuni ale DN1, ultimul recensământ rutier a arătat un trafic mediu zilnic de peste 30.000 de vehicule, adică de 1,5 ori traficul înregistrat pe ruta concurentă, Piteşti-Sibiu. În plus, această autostradă este mai ieftină. Firma franceză Vinci a solicitat 1,57 miliarde euro strict pentru construirea celor 58 km ai autostrăzii.  Lansarea unei ţări pe piaţa concesiunilor cu un proiect mai ieftin  este un avantaj în ochii bancherilor şi constructorilor ce nu au date despre ţara respectivă.
Trebuie aleasă una din două. Românii vor trebui să facă întâi concesiunea uneia dintre acestea, iar apoi, având un proiect reuşit, vor putea să se gândească şi la cealaltă concesiune. Existenţa unei alternative la autostrada pe care o creditează este un argument serios pentru respingerea  finanţării. „Au fost ţări care au derulat doar câte o concesiune de autostradă, cum a fost Ungaria, sau care au demarat câte trei, cazul Slovaciei, dar în final ambele s-au ocupat doar de una”, spune Erich Mascheker, director al diviziei de finanţare a proiectelor în transporturi din cadrul Erste.

Drum expres Braşov-Sibiu, soluţia de mijloc. Există o soluţie de mijloc, anume o cale de rulare pentru început pe fiecare autostradă şi astfel va scădea pe fluxul financiar. În prima fază ar trebui făcut 60-70 din lucrare. O altă alternativă ar fi construirea unei legături între cele două trasee cu realizarea unui drum expres între Braşov şi Sibiu, proiect datând din anul 2008, dar abandonat o dată cu venirea ministrului Berceanu la cârma ministerului. Drumul expres între cele două oraşe ar fi soluţia care să permită construcţia unei singure autostrăzi.