Crucea de Bobotează nu va mai fi adusă la Biserica de la Academia Forţelor Aeriene din Braşov, pentru că nici în munţi nu mai este gheaţă. Căldura a întrerupt obiceiul prin care o cruce uriașă era adusă an de an, la această mare sărbătoare, în fața lăcașului de cult!

   Tradiţionala Cruce de gheaţă care veghea Boboteaza braşovenilor, la Biserica de la Academia Forţelor Aeriene „Henri Coandă”, nu va mai fi adusă în acest an.

  După şapte ani consecutivi în care Crucea a fost adusă , la iniţiativa preotului militar Constantin Ciobanu, tradiţia se întrerupe din cauza căldurii neobişnuite din această perioadă, când ar fi trebuit să fie Gerul Bobotezei.

    Crucea era adusă în fiecare an din zona Glăjerie, de la Râşnov. Anul acesta însă, din cauza temperaturilor ridicate, grosimea gheţii nu depăşeşte 2 centimetri.

    Așa că, în acest an, crucea de gheață va lipsi de la slujba de Bobotează de la Academia Forţelor Aeriene din Braşov. În sfântul lăcaş va fi oficiată slujba şi va fi sfinţită apa, iar apoi vor fi eliberaţi porumbei.

    Pe de altă parte, din cauza vremii extrem de calde pentru această perioadă, crucea de gheaţă care va fi folosită de preoţii Arhiepiscopiei Dunării de Jos din Galaţi în timpul slujbei de Bobotează a fost construită în laboratorul unei firme din oraş. În laborator, apa a fost pusă în formele Arhiepiscopiei şi este ţinută la minus 20 de grade Celsius, timp de 12 ore. Apoi crucile de gheaţă rămân în depozitul frigorific până când vor fi folosite la slujba de Bobotează.
...........................................................................................................

     Din bătrâni se spune că vremea din ziua de Bobotează o prevesteşte pe cea de peste an. Dacă timpul va fi frumos, înseamnă că va fi o vară frumoasă, iar dacă plouă, urmează o iarnă lungă. Dacă va fi cald, ne aşteaptă un an secetos. Totodată, dacă va bate crivăţul, roadele vor fi bogate, dacă va curge apă din streaşină, se va face vin bun, iar dacă pomii sunt îmbrăcaţi în promoroacă va fi belşug şi sănătate.

   Anul acesta este atipic, iar „gerul Bobotezei ” va lipsi. Conform Administraţiei Naţionale de Meteorologie, la acest sfârşit de săptămână, vremea va fi extrem de caldă pentru această perioadă a anului, iar sâmbătă, în ziua de Bobotează, se vor înregistra temperaturi între 6 şi 16 grade în ţară, iar noaptea vor fi între -2 şi 8 grade, urmând ca, abia de marţi, să se mai răcească.

     Boboteaza, sărbătorită în 6 ianuarie de creştini, este ziua în care se consideră că a avut loc botezul lui Iisus Hristos. Sărbătoarea încheie, alături de Sfântul Ioan (7 ianuarie), perioada specială a celebrării naşterii fizice şi spirituale a Mântuitorului.

  La români, ziua de Bobotează cuprinde motive specifice sărbătorilor de Crăciun: local se colindă, se fac şi se prind farmecele şi descântecele, se află ursitul, se fac prorociri ale timpului şi belşugului în noul an.

     În Ajunul Bobotezei, se ţine post aspru, pentru a întâmpina cum se cuvine marea sărbătoare. Se spune că în noaptea dinaintea Bobotezei se deschid cerurile şi Dumnezeu îndeplineşte rugăciunile celor care au privegheat şi au postit.

  Fetele şi flăcăii de însurat se folosesc de această sărbătoare ca să-şi ghicească ursitul.

   În ajun, preotul, însoţit de dascăl şi un grup de copii, umblă din casă în casă cu crucea şi sfinţeşte cu agheasmă din mănunchi de busuioc toate camerele şi acareturile gospodăriei.

  Se spune că apa sfinţită are puteri miraculoase: alungă spiritele rele, bolile şi nu se strică niciodată. De aceea, se consideră că Boboteaza este o sărbătoare a apei care este sfântă în următoarele nouă zile. Gospodinele trebuie să renunţe la spălat rufe încă din Ajun, de Bobotează, de Sfântul Ioan şi încă opt zile după aceea.

  Cât se sărbătoreşte Boboteaza,timp de trei zile, nu e bine să aibă loc certuri în casă şi nici nu e bine să daţi nimic cu împrumut, pentru că se spune că vă daţi belşugul din casă.

  În ajunul Bobotezei se pregăteşte o masă asemănătoare cu masa de post din ajunul Crăciunului, Boboteaza fiind de altfel numită în popor şi Crăciunul mic.

Până la sosirea preotului cu Iordanul, nimeni nu se atinge de mâncare iar, imediat după sfinţirea mesei, o parte din bucate sunt adăugate în hrana animalelor pentru „a fi protejate de boli şi pentru a fi bune de prăsilă”.

  Pe vremuri, după ce preotul rostea Troparul Botezului şi stropea cu agheasmă în casă şi pe gospodari, era invitat să se aşeze pe laviţă. Sub lăicerul de pe laviţă erau aşezate, din timp, boabe de porumb - „ca să stea cloştile pe ouă” - şi busuioc - „ca să vină peţitorii”.

    Fetele de măritat obişnuiesc ca în cele trei zile cât se sărbătoreşte Boboteaza să îşi pună sub pernă fire de busuioc sfinţit din mănunchiul cu care preotul a stropit prin casă. În acest fel îşi vor afla ursitul. De asemenea, tradiţia populară spune că fetele care cad pe gheaţă de Bobotează se vor căsători în acest an.

     Boboteaza face parte din suita celor 12 sărbători creştine importante şi este menită să reamintească cele petrecute la apa Iordanului, înainte ca Iisus să păşească în viaţa publică, de aceea Biserica mai numeşte Boboteaza şi „Arătarea Domnului”, „Dumnezeiasca Arătare” sau „Epifania”, această din urmă denumire provenind din limba greacă şi însemnând „arătare”, „descoperire”, „revelare”.

  Boboteaza este considerată a fi o sărbătoare la fel de importantă ca Paştele şi Crăciunul.

   Boboteaza este o manifestare a celor trei elemente ale Treimii: Fiul este botezat în Iordan de către Ioan, Sfântul Duh se coboară asupra lui Iisus în chip de porumbel, iar Tatăl din cer îl declară ca fiind Fiul Său.

   Iar imediat după Bobotează, pe 7 ianuarie, este cinstit Sfântul Ioan, numit şi „Înâintemergătorul”, pentru că a anunţat venirea lui Hristos.