Nici anul acesta, de Bobotează, nu a fost adusă o cruce din gheaţă la Biserica Academiei Forţelor Aeriene „Henri Coandă”

  Din cauza temperaturilor destul de ridicate de până acum (pozitive în timpul zilei), nici în anul acesta nu a putut fi adusă, de Bobotează, crucea din gheaţă la Biserica Academiei Forţelor Aeriene „Henri Coandă”. Vorbim despre o tradiţie iniţiată de preotul militar Constantin Ciobanu, care nu mai are loc în ultima vreme pentru că nu a fost suficient de frig ca să fie gheaţă. De regulă, crucea era adusă din zona Glăjerie, de la Râşnov. Aşa se face că, în acest an, de Bobotează, în sfântul lăcaş a fost oficiată slujba şi a fost sfinţită apa, iar apoi au fost eliberaţi ca în fiecare an, porumbei.

   O altă tradiţie a judeţului, însă, slujba de Bobotează de la lacul Cetăţii Făgăraş, s-a ţinut şi în acest an. Slujba a început la ora 12.00 şi a fost oficiată de un sobor de preoţi din parohiile făgărăşene. În cadrul ceremoniei, aceştia au sfinţit butoaiele cu apă pregătite pentru credincioşi, dar şi apa lacului cetăţii.

   Ce fac braşovenii de Bobotează

   Boboteaza, sărbătorită în 6 ianuarie de creştini, când se consideră că a avut loc botezul lui Iisus Hristos, încheie, alături de Sfântul Ioan (7 ianuarie), perioada celebrării naşterii fizice şi spirituale a Mântuitorului. Momentul de botez al Mântuitorului are o semnificaţie aparte în religie, pentru că, atunci, la apa Iordanului, s-a arătat Sfânta Treime: Tatăl, Fiul şi Sfântul Duh. Boboteaza mai este cunoscută şi sub numele de Epifanie, Teofanie, Arătarea Domnului sau Descoperirea Cuvântului Întrupat.

     Creştinii ortodocşi merg la biserică în această zi, la o sfântă slujbă, după ce, cu o zi înainte, unii dintre ei au ţinut chiar post negru. „În ziua de Ajun nu mănânc nimic şi mă rog acasă. De Bobotează merg la biserică, la Sfânta Slujbă, iau apă sfinţită şi bem toată familia, să ne meargă bine tot anul şi să fim sănătoşi”, a explicat, ieri, o credincioasă întâlnită la slujba de duminică. „E prea mult spus că aş face ceva de obicei. Merg la biserică de Bobotează şi ne bucurăm de sărbătoare cu întreaga comunitate de aici, de la biserică”, a adăugat un bărbat. „De Bobotează eu mă pregătesc de Sfântul Ion, că mă cheamă Ion şi am musafiri în fiecare an”, a completat un altul.

  Cea mai importantă tradiţie, sfinţirea apelor

     În această zi, de Bobotează, preoţii sfinţesc toate apele din care oamenii iau, mai apoi, pentru a stropi gospodăriile, casele şi animalele, păstrând restul apei, pentru leac. Totodată, în satele şi oraşele traversate de râuri există obiceiul ca preoţii să arunce crucea în apa îngheţată, iar tinerii curajoşi se aruncă în apele îngheţate pentru a o scoate la mal.

    Agheasma Mare are putere sfinţitoare şi tămăduitoare. Astfel, odată ajunşi cu agheasma acasă, oamenii trebuie să înmoaie busuioc în aceasta şi să stropească sfințind curtea, casa, animalele şi grădina pentru a le feri de rele. De asemenea, se poate pune un strop de aghiasmă în apa de băut a animalelor şi la rădăcina pomilor şi a florilor din ghiveci.

    Se spune că apa sfinţită, numită agheasma mare, adusă în ziua de Bobotează de la biserică, e miraculoasă. Cu doar câteva picături poţi vindeca deochiul, alcoolismul, sterilitatea sau crizele de nervi. De asemenea, se poate curăţa casa de duhurile rele. Agheasma mare se ia dimineaţa, pe stomacul gol, timp de 8 zile, până la 14 ianuarie.
 

 Superstiţiile Bobotezei: prezicătoare de vreme, dar şi de ursit

 La români, ziua de Bobotează cuprinde motive specifice sărbătorilor de Crăciun: local se colindă, se fac şi se prind farmecele şi descântecele, se află ursitul, se fac prorociri ale timpului şi belşugului în noul an.

   Aşadar, se spune că vremea din ziua de Bobotează o prevesteşte pe cea de peste an. Dacă timpul este frumos, înseamnă că va fi o vară frumoasă, iar dacă plouă, urmează o iarnă lungă. Dacă este cald, se aşteaptă un an secetos. Dacă bate crivăţul, roadele vor fi bogate, dacă cumva curge apă din streaşină, se va face vin bun. Pe de altă parte, dacă pomii sunt îmbrăcaţi în promoroacă va fi belşug şi sănătate.

   Tradiția spune că gospodinele trebuie să renunţe la sălat rufe 9 zile după Bobotează. Asta pentru că la Bobotează se sfinţesc apele. Şi tot în această perioadă, timp de 3 zile, cât se sărbătoreşte Boboteaza, evitați certurile în casă şi nu daţi nimic cu împrumut, pentru că se spune că vă daţi belşugul din casă.

   Fetele de măritat obişnuiesc ca în cele trei zile cât se sărbătoreşte Boboteaza să îşi pună sub pernă fire de busuioc sfinţit din mănunchiul cu care preotul a stropit prin casă. În acest fel îşi vor afla ursitul. De asemenea, tradiţia populară spune că fetele care cad pe gheaţă de Bobotează se vor căsători în acest an.

   O sărbătoare la fel de importantă ca Paştele şi Crăciunul

   Boboteaza face parte din suita celor 12 sărbători creştine importante şi este menită să reamintească cele petrecute la apa Iordanului, înainte ca Iisus să păşească în viaţa publică, de aceea Biserica mai numeşte Boboteaza şi „Arătarea Domnului”, „Dumnezeiasca Arătare” sau „Epifania”, această din urmă provenind din limba greacă şi însemnând „arătare”, „descoperire”, „revelare”.

    Boboteaza este o manifestare a celor trei elemente ale Treimii: Fiul este botezat în Iordan de către Ioan, Sfântul Duh se coboară asupra lui Iisus în chip de porumbel, iar Tatăl din cer îl declară ca fiind Fiul Său.

    După Bobotează, este cinstit Sfântul Ioan, numit şi „Înâintemergătorul  , pentru că a anunţat venirea lui Hristos.