Cartea de benzi desenate „Brașov 15 Noiembrie 1987 – doi ani prea devreme” este realizată de artistul Mihai Grăjdeanu și editată de Muzeul Județean de Istorie Brașov.
Proiectul cuprinde prezentarea cărții în școli, ateliere de bandă desenată și ateliere de educație civică, cu participarea autorului cărții și a unor eroi ai evenimentului din 1987.
Atelierele sunt organizate în perioada 7 – 17 noiembrie 2017. În 15 noiembrie 2017, Mihai Grăjdeanu va susține un atelier de benzi desenate cu elevi din Brașov. Desenele vor fi prezentate într-o expoziție, ca un prim pas pentru Salonul de bandă desenată pe care Muzeul Județean de Istorie Brașov îl va organiza ulterior.
Proiectul este dezvoltat de Muzeul Județean de Istorie Brașov împreună cu Asociația 15 Noiembrie 1987 și Radio România Cultural.
Mihai Ionuț Grăjdeanu (n. 1987), autor prolific de bandă desenată și romane grafice, este implicat în multiple proiecte editoriale, precum „Legendele Dacilor” și „Comics Didactic”. Participă frecvent cu expoziții personale și de grup în țară și peste hotare. A reprezentat România la Festivalul Internațional de Benzi Desenate din Bruxelles (2016) și Salonul de Benzi Desenate din Veles, Macedonia (2017), unde a primit Premiul organizatorilor.
........................................................................................................................................
În avanpremiera comemorării evenimentelor desfășurate la Brașov, pe 15 noiembrie 1987 și în București este organizat un moment pentru aduceri aminte. Muzeul Național Cotroceni va găzdui miercuri, 8 noiembrie 2017, începând cu ora 18.00, proiecția filmului documentar „BRAȘOV 1987. Doi ani prea devreme”, în regia lui Liviu Tofan.
Coproducție a Muzeului Județean de Istorie Brașov și a Casei de Producție TVR, filmul „BRAȘOV 1987. Doi ani prea devreme” tratează în cele mai mici detalii manifestația din 15 noiembrie 1987 – primul protest de masă din istoria comunistă a României.
Potrivit lui Liviu Tofan, este obligatoriu pentru generațiile mai tinere să afle adevărul și să înțeleagă climatul acelor vremuri.
„Se spune că cine controlează trecutul, controlează viitorul. Adică ne poate manipula, ne poate dirija. Împotriva unui asemenea control, facilitat de ignoranță, singura replică eficientă este cunoașterea. Dar cunoașterea este un capitol la care stăm cam prost în general. În ceea ce privește istoria noastră recentă, revolta de la Brașov este cel mai bun exemplu: de o semnificație unică în epocă – manifestația din 15 noiembrie 1987 a fost primul protest politic de masă din istoria comunistă a României -, evenimentul este aproape necunoscut. Timișoara în decembrie 1989 a fost o reeditare a revoltei de la Brașov, dar într-un context mult mai propice, care i-a permis să-și atingă scopul.
În 1987, regimul a făcut tot posibilul să nu se afle că mii de brașoveni au scandat și au luat cu asalt sediile partidului comunist (județean și municipal) și le-au devastat într-o explozie de mânie și resentiment. În mediile de informare din țară nu s-a spus nimic despre revolta de la Brașov, al doilea mare oraș al țării la vremea respectivă. S-au șters rapid toate urmele, s-au luat măsuri represive menite să inducă teamă, cazul a fost mușamalizat. Nucleul dur al muncitorilor revoltați a fost spart prin condamnarea lor pentru „huliganism” și deportarea în diverse zone ale țării. Au trecut de atunci 30 de ani, populația României s-a primenit cu o generație aflată în pericol de a nu cunoaște mai nimic despre întâmplări și pătimiri ce au marcat profund această societate. Nevoia recuperării memoriei este acută. Așa considerăm noi, autorii Festivalului de Film și Istorii de la Râșnov. Și am hotărât să facem un film. Un documentar prin care să le povestim tinerilor de azi ce s-a întâmplat atunci, și care să rămână ca o dovadă”, a explicat Liviu Tofan.
