MIX TV şi publicaţia Astra au realizat un documentar despre universitarele de iarnă din 1951 şi care va fi difuzat în următoarele zile.
Sportivii care participă la Festivalul Olimpic al Tineretului European se antrenează în aceste zile intens pentru competiţiile care încep peste câteva zile. În urmă cu 62 de ani, la fel făceau şi cei peste 400 de studenţi din 21 de ţări înscrişi la Jocurile mondiale universitare de iarnă, organizate în Poiana Stalin, cum se numea atunci staţiunea. Singura medalie de aur pentru România a fost obţinută de schiorul braşovean Mihai Bâră.
Festivitatea de deschidere s-a desfăşurat pe patinoarul situat la poalele muntelui Postăvarul. Dimineaţa, coloana sportivilor s-a format în faţa hotelului şi a plecat cântând spre ,,stadion”.
La apariţia lotului sovietic, ,,din mii de piepturi izbucneşte lozinca: Trăiască Uniunea Sovietică! Numele Marelui Stalin, prietenul cel mai bun al tineretului, este scandat de toţi spectatorii”.
În tribuna oficială se aflau, pe lângă diplomaţi din ţările prietene, fruntaşi ai vieţii publice din Republica populară Română: dr. Petru Groza - preşedintele Consiliului de Miniştri, Vasile Luca, Chişinevschi, Chivu Stoica - vice-preşedinţi ai Consiliului de Miniştri. Sportivul român Dumitru Sulică a rostit jurământul sportivilor: ,,Jur că ne vom prezenta la cea de a IX-a ediţie a Jocurilor Mondiale Universitare, ca participanţi loiali, respectând regulile de joc, dornici de a concura într-un spirit de prietenie, pentru onoarea ţărilor noastre, a Universităţilor noastre şi gloria sportului universitar şi pentru întărirea înţelegerii reciproce între studenţi”.
Singura medalie românească de aur la Jocurile Mondiale Universitare de Iarnă din 51 a fost obţinută de schiorul braşovean Mihai Bâră, la slalom special băieţi. La trofeul de campion mondial universitar câştigat atunci se mai adaugă în palmaresul lui Mihai Bâră încă 10 titluri internaţioanle şi 17 de campion naţional. Ziariştii vremii scriau că învingătorul Mihai Bâră a fost superior celorlalţi concurenţi prin tehnica şi mai ales prin calmul său.
“Aveam aproape 22 de ani Eram la început de carieră. Sunt născut la Predeal. Sunt un om de munte, mai repede am învăţat să schiez, decât să merg” mărturiseşte Mihai Bâră – campion mondial.
România a câştigat şi medalia de bronz la slalom special prin Dumitru Sulică.
La concursul de combinată alpină, format din slalom şi coborâre, proaspătul campion universitar Mihai Bâră a câştigat şi medalia de argint. Tot din lotul nostru, Nicolae Lupan s-a clasat pe locul 5. România a mai câştigat un argint la proba de ştafetă băieţi 4 x 10 km.
La ediţia a IX-a a Jocurilor Mondiale Universitare din Poiană, cele mai multe medalii şi titluri de campioni au fost obţinute de echipa Uniunii Sovietice. Valoarea sportivilor trimişi în Poiana Stalin a demonstrat importanţa pe care Moscova o acorda propagandei prin sport. Ocuparea unei poziții dominante a sovieticilor în sportul internaţional trebuia să confirme o imagine: ,,Comuniștii sunt tineri, energici, plini de promisiuni pentru viitor, în timp ce democrații sau americanii sunt epuizaţi, decadenţi, disipaţi şi destinaţi pentru o stingere timpurie”.
Această atitudine a fost preluată şi de autorităţile române care nu au permis sportivilor noastri să participe şi la competiţii în Occident. “Eu în toată viaţa mea de sportiv activ nu am fost plecat afară decât de două ori. O dată în 1948 la Olimpida de la St. Moritz şi a doua oară în 1952” spune cu regret Mihai Bâră.
Investiţiile făcute în Poiana Stalin cu ocazia Jocurilor universitare din 1951 au însemnat o stimulare a dezvoltării turismului. În scurt timp, revenită şi la vechiul nume, Poiana Braşov, a devenit cea mai importantă staţiune turistică montană din România. Această recunoaştere este dublată şi de atuul său în privinţa insfrastructurii sportive. Toate acestea pot fi valorificate la maximum cu prilejul Festivalului Olimpic al tineretului European, găzduit săptămâna viitoare de staţiunea braşoveană, alături de Braşov, Predeal şi Râşnov.
