A trecut repede o lună de campanie electorala, iar acum ne pregătim pentru vot!
Candidații pentru Camera Deputaților și Senat, la alegerile parlamentare din 11 decembrie, au intrat oficial, acum o luna, pe 11 noiembrie 2016 în campanie electorală, pentru a convinge alegătorii să le acorde votul. Totul a intrat acum pe ultima sută de metrii, culminand cu votul de duminică.
Campania electorală a durat 30 de zile și urmează să se încheie, sâmbătă, 10 decembrie 2016, la ora 7,00, conform reglementărilor cuprinse în Legea 208/2015 privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților.
Cetăţenii români cu drept de vot, din ţară şi din străinătate, sunt aşteptaţi la urne pe 11 decembrie 2016 pentru a-şi alege senatorii şi deputaţii care îi vor reprezenta în Parlament în următorii patru ani. Procesul de votare se va desfăşura între orele 7:00 şi 21:00.
Aşadar duminică, românii își vor alege parlamentarii care îi vor reprezenta în următorii patru ani.
Scrutinul marchează mai multe premiere.
Se revine de la votul uninominal la votul pe liste de partid. Numărul parlamentarilor a fost redus de la 588 la 466 de aleși. În plus, românii din afara țării au posibilitatea de a vota prin corespondență.
Votul va începe, duminică, 11 decembrie 2016 la ora 7.00 şi va vea loc până la ora 21.00. La ora 21,00, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare va declara votarea încheiată şi va dispune închiderea secţiei de vot. Persoanelor care la acea oră se află în sala unde se votează li se permite să îşi exercite dreptul de vot. Tot atunci, urna specială, folosită pentru persoanele care nu se pot deplasa la secție, trebuie să ajungă înapoi, în secția de vot.
Alegerile parlamentare îi costă pe români peste 227 de milioane de lei. Suma totală alocată de Guvern este prevăzută, în bugetele Ministerului Afacerilor Interne (MAI), Ministerului Afacerilor Externe (MAE), Autorităţii Electorale Permanente (AEP), Serviciului Român de Telecomunicaţii (STS) şi Institutului Naţional de Statistică (INS).
Pentru organizarea alegerilor parlamentare s-au constituit circumscripţii electorale în toate cele 41 de judeţe, o circumscripţie în municipiul Bucureşti şi o circumscripţie pentru cetăţenii români cu domiciliul sau reşedinţa în afara ţării. Astfel, numărul total al circumscripţiilor electorale este 43.
În noul Legislativ vor fi 308 deputaţi, cărora li se adaugă cei 18 deputaţi ai minorităţilor şi 134 de senatori. Românii din diaspora vor fi reprezentaţi de 4 deputaţi şi 2 senatori. Norma de reprezentare este, potrivit legii, de un deputat la 73.000 locuitori şi un senator la 168.000 locuitori, iar pentru a intra în Parlament, un partid trebuie să treacă de pragul electoral de 5 procente.
În cursa electorală pentru scrutinul din 11 decembrie s-au înscris în total, potrivit Biroului Electoral Central, 4.251 de candidați pentru Camera Deputaților și 2.226 pentru Senat. Dintre ei va trebui să alegem duminică, după dorinţa noastră!
Numărul total de alegători români cu domiciliul sau reședința în țară, este de 18.297.431. La precedentele alegeri parlamentare, cele din 2012, s-au prezentat la urne doar 7,7 milioane de români. Aştreptăm să aflăm prezenţa românilor la vot de data aceasta.
În diaspora a început deja votul pentru alegerile parlamentare 2016. S-au înregistrat 8.889 de cereri de vot prin corespondență ale cetățenilor români din străinătate. Cetățenii români cu reședința sau domiciliul în străinătate, care s-au înscris în Registrul electoral, au primit în această perioadă buletinele de vot prin Poșta Română. Plicurile cu voturile prin corespondență se vor centraliza la Biroul Electoral de Circumscripție 43, pentru cetățenii români cu domiciliul sau reședința în afara țării.
Potrivit legii, cetăţenii români au drept de vot de la vârsta de 18 ani, dacă această vârstă a fost împlinită până în ziua alegerilor inclusiv. Nu au drept de vot: debilii sau alienaţii mintali, persoanele puse sub interdicţie și persoanele cărora li s-a interzis exercitarea dreptului de a alege.
Se poate vota cu următoarele documente: cartea de identitate, cartea electronică de identitate; cartea de identitate provizorie; buletinul de identitate; paşaportul diplomatic; paşaportul diplomatic electronic; paşaportul de serviciu; paşaportul de serviciu electronic; carnetul de serviciu militar, în cazul elevilor din şcolile militare.
Cetăţenii români cu domiciliul în România, dar care au fost înscrişi în Registrul electoral cu adresa de reşedinţă în străinătate, îşi pot exercita dreptul de vot la secţiile de votare organizate în străinătate în baza unuia dintre următoarele acte de identitate, valabile în ziua votării, însoţite de un document oficial emis de statul străin privind stabilirea reşedinţei.
La scrutinul de duminică se va vota doar în județul în care avem domiciliul. Dacă alegătorul nu se află în localitatea unde își are domiciliul sau reședința, poate vota în orice secție de votare dar doar în același județ. În cazul Bucurestiului, se va vota doar în sectorul unde se află adresa din cartea de identitate.
Guvernul s-a gândit și la tinerii care doresc să voteze și nu se află în localitățile de domiciliul. Pentru a veni în sprijinul studenților și a elevilor care doresc să își exprime votul, s-a dat o Ordonanță de Urgență, prin care aceste persoane să beneficieze de transport gratuit pe calea ferată, din localităţile în care studiază în cele de domiciliu şi retur, în perioada 8-12 decembrie. Călătoria gratuită pe calea ferată se va acorda dus-întors, de la localitatea în care studiază la localitatea de domiciliu, cu tren regio şi interregio, clasa a II-a.
Biletul de călătorie se eliberează la casele de bilete ale staţiilor de cale ferată şi agenţiilor de voiaj, pe baza actului de identitate şi a carnetului de elev/student. Este obligatorie procurarea biletului dus-întors. Pe biletul de călătorie se vor menţiona numele şi prenumele beneficiarului, codul numeric personal, seria şi numărul actului de identitate, calitatea elev/student.
Ca o noutate, se vor lua măsuri noi de prevenire a fraudelor electorale: numărarea voturilor se va filma.
Pe lângă sistemul informatic de monitorizare a scrutinului, implementat de Autoritatea Electorală Perrmanentă încă de la alegerile locale din luna iunie și care prevede scanarea cărții de identitate, înainte de votare, pentru a preveni votul multiplu, Guvernul a venit la alegerile parlamentare cu o nouă măsură de prevenire a fraudelor.
Astfel, aplicația existentă va avea și o cameră video care va filma procesul de numărare a voturilor, după încheierea scrutinului, iar completarea proceselor verbale se va face fără a se întrerupe înregistrarea. Acest sistem va fi introdus la alegerile legislative din 11 decembrie și în secțiile de votare din străinătate.
Autoritățile atrag atenția asupra regulilor care trebuie respectate în ziua scrutinului.
Astfel, campania electorală se încheie în ziua de sâmbătă, 10 decembrie, la ora 7.00. Cu 48 de ore înainte de ziua votării este interzisă prezentarea de sondaje de opinie și, de asemenea, se interzice difuzarea de spoturi de publicitate electorală, invitarea sau prezentarea candidaților în programe, sau comentarii privind campania electorală. În ziua votării este interzisă prezentarea sondajelor realizate la ieșirea de la urne înainte de ora 21.00.
Este interzisă prezenţa mai multor persoane în cabina de vot, precum şi fotografierea sau filmarea prin orice mijloace a buletinului de vot de către alegători în timpul exercitării dreptului de vot. Cei care încalcă această regulă riscă amendă de la 600 lei la 1.000 lei.
Comercializarea sau consumul de băuturi alcoolice pe o distanţă de 500 de metri în jurul localului secţiei de votare – se sancţionează cu amendă de la 2.200 lei la 3.000 lei.
Se consideră de asemenea infracțiuni:
- oferirea sau darea de bani, bunuri sau de alte foloase, în scopul determinării alegătorului să voteze sau să nu voteze o anumită listă de candidaţi ori un anumit candidat, sau împiedicarea, prin orice mijloace, a liberului exerciţiu al dreptului de a alege sau de a fi ales.
- utilizarea unei cărţi de alegător sau a unui act de identitate nul ori fals sau a unui buletin de vot fals.
Fapta persoanei care votează prin introducerea în urnă a mai multor buletine de vot decât are dreptul un alegător se consideră infracțiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani.
Aşadar, duminică votăm. Ne exprimăm dreptul constituţional de a alege!
......................................................................................................
Duminică alegem şi cei 13 parlamentari ai Braşovului.
518.168 de braşoveni sunt aşteptaţi duminică la urne. Pe buletinele de vot din Braşov sunt 57 de candidaţi la Senat şi 125 la Camera Deputaţilor. Avem 14 candidaţi pe 1 loc.
Cei 518.168 de braşoveni, înregistraţi în listele electorale permanente, dintre care 249.226 din municipiul reşedinţă de judeţ, sunt aşteptaţi duminică la urne, pentru a-şi alege deputaţii şi senatorii care urmează să-i reprezinte în Parlamentul României în mandatul 2016-2020.
Spre deosebire de scrutinul din 2012, când votul a fost uninominal, iar aleşii îi reprezentau pe cetăţenii dintr-un colegiu, duminică vom vota „pe liste”, adică întreaga listă de candidaţi a unui competitor electoral.
Cele 447 de secţii de votare din judeţul Braşov, dintre care 177 în municipiul reşedinţă de judeţ, vor fi deschise la ora 7.00 şi se vor închide la ora 21.00, duminică, 11 decembrie 2016 , după care va începe numărătoarea voturilor.
Două institute de cercetare sociologică au fost acreditate să realizeze sondaje la ieşirea de la urne (exit-poll), astfel că primele estimări ale rezultatelor la nivel naţional vor apărea imediat după ce se va încheia procesul de votare, la ora 21.00. La nivelul judeţului Braşov, primele raportări oficiale vor fi comunicate de BEJ luni dimineaţa.
Pentru a vota, braşovenii trebuie să aibă actele de identitate valabile (cartea de identitate, cartea de identitate provizorie, buletinul de identitate, paşaportul diplomatic, paşaportul diplomatic electronic ori paşaportul de serviciu).
Primul lucru pe care trebuie să îl facă un alegător este să treacă pe la „omul cu tableta”, care va verifica dacă este arondat la respectiva secţie sau dacă a mai votat. După ce trece de acest filtru, cetăţeanul semnează, după caz, pe o copie a listei permanente sau suplimentare, lasă actul de identitate şi primeşte ştampila cu menţiunea „VOTAT” şi cele două buletine de vot (unul pentru Senat, iar celălalt pentru Camera Deputaţilor). Ulterior, votantul poate intra în cabina de vot, unde aplică ştampila în pătrăţelul competitorului electoral pe care vrea să îl trimită în Parlament, după care îndoaie buletinele, astfel ca pagina albă care poartă ştampila de control să rămână în afară, şi le introduce în urnă. Apoi, el trebuie să predea ştampila şi îşi recuperează actul de identitate.
Atenţie cum puneţi ştampila!
Sunt câteva greşeli pe care alegătorii le pot face intenţionat sau nu şi care anulează buletinul de vot: ştampila este aplicată pe mai multe patrulatere sau între acestea, precum şi cele la care ştampila este aplicată pe mai multe patrulatere, chiar dacă una dintre ştampile a fost tăiată. Sunt considerate voturi nule şi buletinele de vot care nu poartă ştampila de control a biroului electoral al secţiei de votare sau cele având alt model decât cel legal aprobat.
Pentru a fi siguri că buletinele de vot nu le vor fi anulate, oamenii trebuie să pună ştampila (chiar şi de mai multe ori) pe o singură pătrăţică, ideea fiind ca opţiunea alegătorului să fie evidentă. Valabile sunt şi buletinele de vot pe care ştampila a fost aplicată de mai multe ori, o singură dată în interiorul unui patrulater şi de câte ori doreşte alegătorul în afara pătrăţelelor. Vor fi numărate şi buletinele de vot pe care ştampila a fost aplicată în interiorul unui singur patrulater, dar alegătorul a găsit de cuviinţă să lase şi un mesaj scris.„Înjurătura” de pe buletin nu anulează votul.
Voturile albe sunt buletinele pe care nu este aplicată ştampila „VOTAT”, iar acestea nu intră în calculul voturilor valabil exprimate.
