Fără taxă la stat?

Un proiect de modificare a legii educaţiei care prevede eliminarea locurilor cu taxă la facultăţile de stat a fost aprobat tacit în Camera Deputaţilor. Decizia nu este definitivă, pentru a intra în vigoare proiectul de modificarea trebuie ratificat şi de Senat.
Buget afectat. „O astfel de decizie nu ar fi corectă. Noi avem un număr de locuri aprobat pentru o anumită specializare. De exemplu, 50 de locuri la Sociologie. Dintre acestea însă, doar 30 de locuri sunt aprobate ca bugetate.  Restul le completăm cu locuri cu taxă. O astfel de decizie ar afecta grav bugetul universităţii. Banii colectaţi din taxe sunt folosiţi pentru finalizarea proiectului institutului de cercetare, la care universitatea trebuie să contribuie cu 40%, dar şi pentru salariile celor aproximatix 700 de profesori pe care îi are instituţia. Dacă s-ar desfiinţa locurile cu taxă, aceste proiecte ar rămâne în aer, iar calitatea actului didactic ar scădea cu siguranţă”, a explicat Constantin Duguleană , prorectorul Universităţii „Transilvania”, pentru Adevărul.
„Mafia” din universităţile de stat. Deputatul PDL Cătălin Croitoru, cel care vrea să elimine locurile cu taxă de la universităţile de stat, a declarat, într-un interviu pentru ziarul „Puterea”, că există posibilitatea ca instituţiile de învăţământ superior să rămână totuşi cu o cotă de 30% locuri cu plată din totalul celor finanţate de la bugetul de stat, conform variantei legii sale, aflate momentan la Senat. Croitoru vrea ca taxele de şcolarizare de la universităţile de stat să fie majorate, astfel încât să nu scadă sub 80% din suma oferită per student de către stat. Pe de altă parte, deputatul democrat-liberal susţine că ministrul educaţiei acoperă „mafia” din universităţile de stat.
Statul nu finanţează. Preşedintele federaţiei sindicatelor din învăţământ „Alma Mater”, Anton Hadăr, susţine că taxele de la universităţile de stat ar putea fi eliminate dacă statul ar da mai mulţi bani. „Aş fi de acord cu această măsură dacă Guvernul ar aloca un buget suficient pentru universităţile de stat, aşa cum se întâmplă în Vest. Să beneficiem de fonduri suficiente pentru şcolarizarea unui student şi să avem şi bani pentru infrastructură. În momentul de faţă, suma de care beneficiem pentru şcolarizarea unui student este de 1.000 de euro, în timp ce la alte universităţi din Vest, suma este de 10.000-12.000 de euro. O altă întrebare care trebuie pusă este dacă universităţile private din România au capacitatea să şcolarizeze de patru ori mai mulţi studenţi după eliminarea locurilor cu taxă de la stat?”