Sari la conținut

Fotografii ale României Mari, în expoziţie la Muzeul Civilizaţiei Urbane a Braşovului

fotografii-ale-romaniei-mari-in-expozitie-la-brasov

Fotografii ale României Mari, neexpuse până acum vreodată public, în expoziţie la Braşov!


     Braşovenii, dar nu numai sunt aşteptaţi, vineri, 25 octombrie 2019, de la ora 18.00, la Muzeul Civilizaţiei Urbane a Braşovului, unde va fi vernisată expoziţia „Portretul unei ţări. România Mare în fotografiile lui Hoppé”. O expoziţie cu fotografii făcute în perioada interbelică, care merită să fie văzute, dau asigurări reprezentanţii Muzeului: „prezentarea în expoziţia de faţă şi în catalogul însoţitor a selecţiei de fotografii româneşti din Arhiva Hoppé de la Curatorial Assistance din Pasadena, California, este o premieră pe plan mondial, deoarece aceste imagini nu au fost vreodată expuse public şi nici nu au părăsit, de 95 de ani, portofoliul fotografului, apoi s-au rătăcit în Biblioteca Mansell din Londra, unde autorul le-a vândut în 1954”.

 O poveste cu parfum de început de secol XX

În 1923, celebrul fotograf Emil Otto Hoppé (1878-1972) a întreprins o călătorie în România Mare la sugestia unui diplomat din ţara noastră, Gheorghe Boncescu, prieten apropiat şi vecin din Londra.

Emil Otto Hoppé era un reputat portretist de studio pentru care pozaseră star-urile Baletelor Ruse, Ana Pavlova şi Tamara Karsavina, literaţii Thomas Hardy, Henry James, George Bernard Shaw, Rabindranath Tagore, Maurice Maeterlinck, sculptorul Jacob Epstein şi teoreticianul mişcării futuriste Filippo Tommaso Marinetti, compozitorii Pietro Mascagni, Jules Massenet, Edward Elgar, şi basul rus Feodor Chaliapin, precum şi suveranii Marii Britanii.


   În Bucureşti, Emil Otto Hoppé a fost bine primit de Nicolae Mişu, pe care îl cunoştea de la Londra, încă din vremea Marelui Război, când acesta fusese reprezentantul României pe lângă curtea Regatului Unit, iar în 1923 deţinea funcţia de Ministru al Palatului. Apoi a avut o întrevedere cu ministrul de Externe, I. G. Duca, a luat ceaiul cu prof. Grigore Antipa, la Muzeul de Istorie Naturală, şi a fost prezentat la Academia Română. A fost apoi invitat să ia prânzul la Castelul Pelişor, la Sinaia. Acolo a fost primit cu multă curtoazie şi a cunoscut pe toţi membrii Familiei Regale, cărora le-a făcut portretele. Conversaţia, dusă mai mult în limba engleză, a fost foarte vie. Maestrul fotograf a admirat trăsăturile nobile şi ochii blânzi ai suveranului precum şi frumuseţea şi eleganţa suveranei, care purta costum naţional. Cu regina a discutat, pe larg, planul publicării unei cărţi despre România. În însemnările ei zilnice, regina a aşternut rânduri pline de admiraţie şi entuziasm la adresa fotografului pe care l-a avut drept oaspete şi căruia avea să-i prefaţeze cartea.

În zilele următoare a însoţit-o pe regină la Castelul Bran, unde a executat o nouă serie de portrete, apoi a făcut parte din suita regală în timpul unei vizite la Sibiu, ocazie cu care a imortalizat mai multe colţuri ale oraşului medieval, atât de spectaculos şi bine păstrat.

După care, înarmat cu scrisori de recomandare, a făcut un lung turneu prin ţară, pe care l-a documentat cu obiectivul fotografic şi cu desene în carnetul său de schiţe: Braşov, Făgăraş, din nou Sibiu, apoi Sălişte, Alba Iulia, Zlatna, Abrud – de unde a făcut o deplasare la Detunata spre a admira formaţiunile de bazalt – Brad, Deva, Simeria, Vinţul de Jos, după care s-a îndreptat spre sud-est, în Balta Brăilei, la Măcin, Tulcea şi pe malul Lacului Razelm şi apoi, în nord, în ţinutul Herţei, unde i-a întâlnit pe ţăranii ruteni.

Cu trenul, cu automobilul, cu trăsura ori căruţa sau chiar călare, el a acoperit, în decurs de şase săptămâni un spaţiu vast din ţară, pe care puţini localnici îl călcaseră vreodată în asemenea ritm alert. A portretizat ţărani, ţigani, călugări şi călugăriţe, tătari la rugăciune sau stând la o cafea, pescari lipoveni, forme de habitat, peisaje naturale sau vederi de oraşe, de fortificaţii, lăcaşuri de cult şi vestigii istorice.

În anul următor, Hoppé avea să dea la lumină un memorial de voiaj intitulat „In Gipsy Camp and Royal Palace”, o lucrare de 240 de pagini, ilustrată cu 32 de fotografii şi multe vignete executate de graficanul Bold, după schiţele autorului. Prefaţa a fost semnată de regina Maria, al cărei portret era inserat lângă pagina de titlu.


    Cu aparatul de fotografiat, E. O. Hoppé a realizat un magistral portret de ţară, portretul României Mari şi al glorioşilor ei suverani.

Comentarii

Ultimă oră