O legendă a României poate fi considerat autorul melodiei „Hora Unirii”, Alexandru Flechtenmacher, prieten de-al poetului Vasile Alecsandri, care a scris istoria ţării printr-o melodie ce a rezistat de-a lungul timpului.
24 ianuarie este ziua în care sărbătorim, un mare eveniment al istoriei poporului român: Unirea Principatelor Române! Moldova și Țara Românească, două țări diferite în acele vremuri, s-au unit la 24 ianuarie 1859, sub conducerea comună a lui Alexandru Ioan Cuza.
24 ianuarie 1859, ziua Unirii Principatelor Moldovei și Țării Românești este cunoscută ca Mica Unire (Marea Unire fiind cea de la 1918). Prin Unirea Moldovei cu Muntenia se împlinea un vis, un ideal pe care poporul nostru îl nutrea dintotdeauna, fiindcă Unirea, era visul tuturor românilor, vis scump venind din vechimea secolelor din vremea lui Burebista și Decebal. Era după spusele lui Bălcescu „visarea iubită” a marilor noștri voievozi, Mircea cel Bătrân, Ștefan cel Mare.
Pe 24 ianuarie 1859, românii din Moldova şi Ţara Românească au jucat şi au cântat „Hora Unirii“, un cântec patriotic compus cu câteva zile înaintea marelui eveniment.
Cel care a compus melodia aceasta este compozitorul Alexandru Flechtenmacher, fiul unui mare jurist braşovean, om de încredere al domnitorului Callimachi. Puţin cunoscut astăzi, Alexandru Flechtenmacher a rămas în istoria României moderne şi prin acest cântec care a răsunat din piepturile unioniştilor.
Lui Alexandru Flechtenmacher i-a luat numai o zi să compună melodia care avea să strângă laolaltă milioane de oameni. Avea 36 de ani când prietenul său, Vasile Alecsandri, i-a lăsat nişte versuri pentru care şi-ar fi dorit ca el să găsească o melodie potrivită. Compozitorul s-a aşezat la pian şi până seara, melodia a fost gata.
Curând, „Hora Unirii“ era fredonată în tot Iaşiul, iar peste câteva zile, pe 24 ianuarie 1859, au învăţat-o şi românii de peste Milcov.
„Hai să dăm mână cu mână“ (Hora Unirii) a ajuns imnul Unirii Principatelor, cea mai cântată melodie a vremii.
Alexandru Flechtenmacher s-a născut la 23 decembrie 1823, la Iaşi, ca fiu al lui Christian Flechtenmacher, un sas din Braşov care ajunsese la Iaşi omul de încredere al domnitorului Scarlat Callimachi şi un apreciat jurist al vremii.
Intelectual de vază al paşoptiştilor, Alexandru şi-a făcut studiile muzicale la Iaşi şi la Conservatorul din Viena (1837-1840). S-a preocupat de dezvoltarea vieţii muzicale româneşti. A fost şef de orchestră la Teatrul Naţional din Bucureşti, la Craiova şi la Iaşi. A scris muzica de scenă la mai toate piesele de teatru apărute la noi vreme de 40 de ani, până în 1880.
A semnat circa 600 de piese muzicale, oferind linie melodică producţiilor lui Vasile Alecsandri, C. Negruzzi, Matei Millo şi alţii.
Alexandru Flechtenmacher este considerat primul dirijor al teatrului românesc, iar în 1864, când s-a înfiinţat Conservatorul de Muzică şi Declamaţiune din Bucureşti, a fost numit director al acestei instituţii.
Alexandru Flechtenmacher s-a stins din viaţă la Bucureşti, la 28 ianuarie 1898. Dar „Hora Unirii“ a rămas peste veacuri la fel de îndrăgită de români ca în ziua Unirii.
