Ziua de 24 ianuarie a rămas în istoria românilor drept data la care s-a înfăptuit Unirea Principatelor Române, în anul 1859, la foarte scurt timp după numirea lui Alexandru Ioan Cuza ca domn al Moldovei și Țării Românești. După mai mulți ani în care pașii spre îndeplinirea acestei dorințe au fost „mărunțiți” de atitudinea marilor puteri ale Europei, aceasta a devenit realitate, într-un context favorabil, care a dus, pe parcurs, la transformarea „României” de atunci într-un stat modern. Unirea Principatelor Române, cunoscută ca Mica Unire (Marea Unire fiind cea de la 1 Decembrie 1918, de la Alba Iulia), reprezintă unificarea vechilor principate, Moldova și Țara Românească, într-un Principat Unit.
În memoria evenimentelor din 24 ianuarie 1859, în Piaţa Unirii din Şcheii Braşovului, anual, are loc un ceremonial religios, urmat de festivităţi dedicate Unirii Principatelor, la care participă autorităţile locale, precum şi Junii Braşoveni, care alătură Horei Unirii şi Hora Junilor, costumaţi cu tradiţionalele lor haine sărbătoreşti.
Şi în acest an, în data de 24 ianuarie 2017, braşovenii sunt aşteptaţi în Piaţa Unirii, începând cu ora 12.00.
„Îi invit cu această ocazie pe toţi braşovenii să participe la activităţile prilejuite de aniversarea a 158 de ani de la Unirea Principatelor Române, urmând ca la final, noi, toţi «cei cu inimă română» cum spune cântecul scris şi compus la Braşov, să ne prindem în Hora Unirii”, a declarat Prefectul Judeţului Braşov, Ciprian Băncilă.
El a menţionat că, având în vedere că data de 24 ianuarie reprezintă un moment de bucurie pentru români, nu unul în care se comemorează eroii, nu va avea loc o ceremonie de depunere a coroanelor de flori.
.................................................
Vasile Alecsandri publica în 1848, în revista braşoveană „Foaie pentru minte, inima si literatura”, poezia „Hora Ardealului”, scrisă pe când se afla în oraşul de la poalele Tâmpei. 11 ani mai târziu, pe 24 ianuarie 1859, românii din Moldova şi Ţara Românească jucau şi cântau „Hora Unirii“, un cântec patriotic compus cu câteva zile înaintea marelui eveniment de un braşovean, Alexandru Flechtenmacher, fiul unui mare jurist din oraşul nostru, om de încredere al domnitorului Callimachi.
Rămas în istoria României moderne prin acest cântec care a răsunat din piepturile unioniştilor, lui Alexandru Flechtenmacher i-a luat numai o zi să compună melodia care avea să strângă laolaltă milioane de oameni. Avea 36 de ani când prietenul său, Vasile Alecsandri, i-a lăsat versurile pentru care şi-ar fi dorit ca el să găsească o melodie potrivită. Compozitorul s-a aşezat la pian şi, până seara, melodia a fost gata.
