Potrivit newsbv.ro, Uniunea Junilor din Șcheii Brașovului și Brașovul vechi, a anunțat în această dimineață, că din cauza timpului nefavorabil, Comitetul de organizare al Jocului de la Șargu a hotărât amânarea acestuia pentru duminica următoare.
Astfel, duminică, 21 mai, şcheienii şi braşovenii sunt invitaţi în Schei, la „Jocul strămoşesc de la Şargu” (vechea stradă Cacova de Sus, azi Traian Moșoiu nr 27), un eveniment tradiţional al şcheienilor, atestat încă din 1830, ca unul dintre cele trei jocuri strămoşeşti vechi.
La joc participă în jur de 30 de tineri şi fete din Schei, iar evenimentul se va desfășura după cum urmează:
10.00 - Hora Junilor în Piaţa Unirii
11. 00 - Hora Junilor la Şargu
14.00 - Aducerea fetelor la Şargu
14.30 - 16. 30 Prezentarea jocurilor tradiţionale (sârba, breaza, ardeleana, brâul, braşoveanca)
19.00 - Încheierea evenimentului
Evenimentul plin de savoare, se desfășoară păstrând tradițiile străvechi și vine anul acesta în întâmpinarea Zilei portului popular.
Tinerii din Cacova vor cobori la ora 10.00 în Prund, în frunte cu serjile şi cu o formaţie, anume tocmită pentru aceasta zi. In faţa Bisericii Sfantul Nicolae tinerii se vor prinde în hora şi după ce vor juca hora junilor în Prund, vor urca la Şargu( la Crucea de la numarul 46, de pe strada General Traian Moșoiu), unde vor cânta Troparul Învierii, vor relua ritualul horei şi al aruncării buzduganului, apoi vor pleca după fete (băiate).
Aducerea fetelor la joc va avea loc la ora 14.00 pe platoul din faţa Crucii de la Şargu. Perechile de tineri vor intra prin cele doua porţi amenajate de organizatori, apoi după ce fiecare pereche va încojura bradul în aplauzele mulţimii, toţi tinerii se vor prinde într-o hora a junilor, joc cu care începe orice petrecere sau eveniment tradiţional din Schei.
În continuarea horei, tinerii şi băiatele vor prezenta jocurile tradiţionale pe care toţi braşovenii şi şcheienii trebuie să le cunoască: brâul, breaza, ardeleana, sârba şi braşoveanca.
Jocul strămoşesc organizat de Tinerii din Cacova este unul dintre rarele momente când braşovenii pot vedea vechiul port al Junilor Roşiori din Cacova, cu vechea căciula cu toc, care imită căciula purtată de Mihai Viteazul. Costumele pitoreşti ale tinerilor şi ale fetelor din Cacova, îi conferă jocului de la Şargu autenticitate şi un farmec deosebit. Autenticitatea se datorează şi faptului că, jocul este organizat chiar de către membrii comunităţii, de tineri sau juni, grupaţi pe zone, în funcţie de domiciliu.
În alte zone ale Transilvaniei jocurile sunt practicate de ansambluri profesioniste, dar în Schei jocul strămoşesc este organizat de către juni și tinerii din comunitate şi astfel şi-a păstrat însemnătatea socială şi funcţia de protocol social, aceasta fiind, dealtfel, principala motivaţie a organizării. Prin urmare jocul strămoşesc a devenit principalul mijloc prin care tinerii îşi fac intrarea în viaţa socială a comunităţii.
Costumul de sărbătoare femin din Șchei este constituit din așa-numitele „haine românești” cu originea în vechiul costum medieval al aristocrației românești, reprezentat de cămășile de borangic, fustele și lăibărele din borcart, brâiele cu paftale din argint aurit care transformă portul tradițional din Șchei în cel mai bogat și mai frumos port feminin din Transilvania.
Costumul tinerilor din Cacova (zonă dintre Coasta Prundului și Calea Vacilor din cartierul Șchei) este constituit aidoma celui al roșiorilor- cizme, cioareci, cămașă lungă până la genunchi brodată cu motive românești și decorată cu mii de paiete de alamă și argint aurit. Singura diferența fată de costumul Junilor Roșiori de astăzi este constituită din faptul că în loc de căciula de roșior din armata Vechiului Regat, tinerii din Cacova poartă pe cap căciulile Regimentului de Dorobanți, supranumiți curcani, care s-au acoperit de glorie în luptele de cucerire a redutelor de la Grivița în timpul războiului de Independență din 1877-1878.
Costumele pitoreşti ale tinerilor şi ale fetelor din Cacova, îi conferă jocului de la Şargu autenticitate şi un farmec deosebit.
