Lacul artificial Veneția – un proiect strategic de interes național

Una dintre cele mai mari investiții în infrastructură din județul Brașov este construirea barajului de la Mândra, care va duce la apariția lacului artificial Veneția.

Guvernul comunist din 1987 a decis să demareze această investiție de anvergură, strategică la nivel național, care avea inițial dimensiuni mult mai mari. Barajul deversor va avea trei deschideri de 10×16 m! Conform proiectului inițial, coada lacului pleca de la Hoghiz – Homorod – Ungra – Cuciulata – Comăna – Crihalma – Veneția de Jos – Ticușu Nou – Părău – Șercaia – Hălmeag – Mândra. Capacitatea maximă de înmagazinare a lacului era de 338 de milioane de metri cubi.
Conform gândirii de la acea vreme, investiția avea trei scopuri: Regularizarea râului Olt, care va permite reglarea de debite și intervenții pentru decolmatarea lacurilor din aval de Făgăraș. Astăzi există 24 de hidrocentrale – lacuri de acumulare pe Olt, până la Dunăre. Conform specialiștilor, decolmatarea unui lac de acumulare este atât de scumpă încât de multe ori este mai ieftin să construiești un lac nou…     Apoi, noul lac de acumulare asigură prevenirea de inundații din aval de barajul nou construit la Mândra, înainte de Făgăraș și, nu în ultimul rând, producția de energie electrică.
Pe vremea PCR se muncea… În 1988, mai-marii PCR au dispus începerea imediată a lucrărilor. La Mândra au fost aduși 1.200 de muncitori care s-au apucat fără prea multe mofturi de treabă. Din păcate, după revoluție, lucrările au continuat într-un ritm mult mai mic, iar în 2004 Guvernul de la avea vreme a decis redimensionarea proiectului, astfel încât capătul lacului să ajungă doar până la Comăna, nu până la Hoghiz, cum era prevăzut inițial.
Beneficiarul investiției, Hidroelectrica, care a desemnat prin licitație și continuatorul lucrărilor: Hidroconstrucția SA… Conform datelor existente, până la această dată s-au investit, raportat la proiectul aprobat în 2004, aproximativ 110 milioane de euro, stadiul general al lucrărilor fiind de circa 50%.
Defalcat pe obiective, se poate spune că barajul și lucrările aferente centralei hidroelectrice sunt finalizate în proporție de 70%, puterea acesteia fiind de 19MW. Din cele trei diguri care trebuie executate, cel de pe malul drept este la stadiul de 50%, unul de pe malul stâng – 40%, iar cel din lângă Șercaia nici măcar nu a fost început.
Potrivit estimărilor inginerilor hidrotehniști, pentru finalizarea lucrărilor ar mai fi necesare încă 160 de milioane de euro, atât pentru lucrări, cât și pentru exproprieri de terenuri. La final, capacitatea lacului ar ajunge la 218 milioane de metri cubi.
Proiectul trebuie abordat din mai multe perspective. Specialiștii spun că una dintre greșelile de după Revoluție a fost aceea că investiția a fost abordată strict prin prisma producției de energie electrică, dar care nu se justifică, având în vedere ce capacitate de producție va exista. Consiliul Județean Brașov vrea să convingă noul Guvern de multiplele valențe ale investiției, care nu se limitează doar la partea energetică. „Vrem să convingem Guvernul să abordeze și din alte perspective acest proiect! Sunt mult mai multe avantaje conferite de construirea lacului Veneția. După cum se știe, în toată lumea, se vorbește, pe termen mediu, de o viitoare criză a apei potabile. Mai în glumă, mai în serios, cine va avea acumulări de apă dulce, va fi le fel de bogat ca acela care are rezerve de petrol. Apoi, lacul va rezolva problemele reglării debitului Oltului în aval și ține de strategia Dunării la nivel european: pe lângă prevenirea efectelor inundațiilor sau secetelor, dar și pentru asigurarea apei potabile de calitate. Mai mult Hidro-electrica își poate eficientiza activitatea pe salba de 24 de hidrocentrale pe care le poate băga în reparații/decolmatare după un program prestabilit. Apoi, nu în ultimul rând, se poate rezolva problema irigțiilor pe o suprafață foarte mare. Datorită structurii geografice, se poate asigura prin cădere liberă, deci fără costuri de eneregie pentru pompare a apei, suficientă apă pentru o treime din zona de câmpie din Sudul Carpaților. Și acum mai există rețeaua de canale făcute pe vremea regimului comunist, iar cu un minim de intervenție poți să duci apă în Sud de Râmnicu Vâlcea“, a declarat în exclusivitate, pentru newsbv.ro, vicepreședintele Consiliului Județean Brașov, Mihai Pascu (foto).
Practic, pentru finalizarea acestui proiect strategic nu doar pentru județul Brașov, ci la nivel național, ar trebuie să colaboreze cel puțin trei ministere: cel al Energiei (iar aici îl avem pe brașoveanul Constantin Niță), cel al Agriculturii și cel al Apelor și Pădurilor. Potrivit celor de la newsbv.ro l-ar adăuga și pe cel al Mediului, pentru că noul lac va fi de maxim interes pentru specialiști, pentru că este amplasat pe unul din culoarele de zbor al păsărilor migratoare.
„Odată realizată această investiție, vom putea vorbi și de dezvoltarea turismului într-o zonă care este aproape moartă din punct de vedere economic, se poate dezvolta o baza sportivă pentru sporturi nautice și chiar organizarea unor competiții de profil aici, nu trebuie omisă nici partea de piscicultură și protejarea biodiversității“, a mai punctat Mihai Pascu.
Chiar dacă la această oră nu sunt declarații oficiale, pentru că nu au fost făcute studii riguroase, specialiștii în hidrologie mai spun că noul lac va rezolva și problema precipitațiilor la Nord de Masivul Făgăraș: curenții de aer as-cendenți vor determina ca tot ce înseamnă evaporare din lac să se întoarcă pe post de precipitații naturale în această zonă agricolă.