Memoriu împotriva comasării spitalelor braşovene

Preşedintele CJ Braşov, Aristotel Căncescu, a transmis ieri un memoriu ministrului Sănătăţii, Attila Cseke, precum şi prefectului Ion Gonţea, prin care îşi prezintă punctul de vedere cu privire la comasarea spitalelor din municipiul Braşov, intrate în proprietatea instituţiei din iulie 2010.

Căncescu a arătat că reţeaua de unităţi spitaliceşti preluate de administraţia judeţeană – Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă, care ar urma să fie comasat cu Spitalul de Copii, cu cel de Pneumoftiziologie, cu Maternitatea şi cu cel de Boli Infecţioase, şi Spitalul de Neurologie şi Psihiatrie - poate rezolva în prezent doar 70%-75% din solicitările de asistenţă medicală ale populaţiei din judeţul Braşov, la care se adaugă rezolvarea cazurilor medicale cu grad crescut de complexitate din judeţele limitrofe.
Cei săraci, defavorizaţi. „Societăţile cu capital privat având drept obiectiv de activitate furnizarea de servicii medicale, în condiţiile lipsei fondurilor alternative pentru asigurări de sănătate private, nu acoperă decât o cotă de 5%-8% din necesarul de servicii medicale. Prin reducerea unui număr de paturi în sistemul public, furnizorii privaţi de servicii medicale nu vor putea compensa accesibilitatea populaţiei la acest tip de servicii. La nivel social vom constata un impact dezastruos. Categoriile sociale, de altfel majoritare, cu venituri medii şi mici vor avea acces tot mai limitat la servicii medicale spitaliceşti. Prognozăm că restructurarea va conduce la o scădere globală a indicelui de complexitate a cazurilor rezolvate şi raportate.”
Se pierd bani europeni. „Managementul resurselor umane va fi afectat negativ. Spre exemplu, Unitatea de Primiri Urgenţe de la nivelul Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă va fi depăşită din punct de vedere structural şi funcţional printr-o adresabilitate masivă,  în condiţiile insuficienţei personalului medico-sanitar specializat. În aceste condiţii, fondul pentru asistenţă medicală de urgenţă bugetat de Ministerul Sănătăţii va trebui redimensionat direct proporţional cu nivelul estimat mai mare al prezentărilor. Apoi, pierderea personalităţii juridice a unor spitale publice, criteriu de eligibilitate pentru accesarea de fonduri europene, va conduce la anularea  contractelor pe care acestea le derulează. Este previzibilă returnarea sumelor primite, respectiv 3,6 milioane de euro de la Spitalul Clinic de Obstretică-Ginecologie, 270.000 de euro de la Spitalul de Pneumoftiziologie şi nefinalizarea proiectului de înfiinţare a Centrului de referinţă pentru monitorizarea pandemiilor de gripă la Spitalul de Boli Infecţioase”, se mai spune în memoriu.