Sari la conținut

Pregăteşte-ţi copilul de începerea şcolii!

pregatesteti-copilul-de-inceperea-scolii

S-a terminat vacanţa, iar puştiul tău trebuie să-şi pună jucăriile în cui şi să se pregătească pentru şcoală. Un episod important din viaţa ta, dar mai ales din viaţa lui. Iată câteva sfaturi de urmat!
Cu toţii am fost „boboci“ şi ne-am mândrit că am ajuns în clasa I. Îşi mai aduce cineva aminte prin ce „frământări“ am trecut odată cu trecerea de la jucării la cărţi? Şi ce emoţii am avut când i-am cunoscut pe colegi şi pe doamna învăţătoare? Tot cam prin acest stres trece şi puştiul tău! Ca părinte, îl poţi ajuta să înceapă cu dreptul, iar şcoala să fie un loc unde învaţă lucruri noi şi-şi face prieteni.
Este bine să îi explici din timp copilului ce înseamnă să meargă la şcoală şi pune accent pe aspectele plăcute: acolo îşi va face noi prieteni şi va învăţa multe lucruri interesante. În niciun caz nu asocia şcoala cu pedepsele („Lasă că mergi tu la şcoală, nu vei mai avea voie să faci asta“)! Dacă locul unde este şcoala îi e necunoscut, faceţi împreună câteva vizite înainte de prima zi de şcoală. Puştiul tău se va familiariza cu drumul şi cu clădirea şi nu se va simţi singur când vei pleca de lângă el.
Cum şcoala îi va impune un alt program, obişnuieşte-l din timp să se culce mai devreme, pentru ca trezitul să nu i se pară o corvoadă. După ce îi pregăteşti micul dejun, nu uita de pacheţelul pentru şcoală. Un sandvici cu salată şi brânză sau cu cărniţă de pui la grătar, însoţit de o sticlă cu apă plată, iată o alegere potrivită. ­Este bine să meargă un singur părinte cu el, ca să-i fie mai uşor să se despartă la ­plecare.
Înainte să‑l laşi alături de ceilalţi copii, spune-i ora la care vei veni să-l iei şi ­respect-o! Dacă vei întârzia, iar el nu va fi reuşit să-şi facă prieteni, se va simţi abandonat. Lasă-l să-şi facă el ghiozdanul. Pregătirea ghiozdanului ­este un moment ­care îi creşte entuziasmul şi nerăbdarea de a ajunge la şcoală. „La început, este ca pregătirea pentru o călătorie în neprevăzut, apoi devine o rutină, o legătură cu învăţătorul şi apoi un motiv de mândrie“, spun specialiştii pediatri.

Comentarii

Ultimă oră