Ziua Unirii Principatelor Române, (Mica Unire) a fost sărbătorită prin evenimente organizate în 24 ianuarie, în întreaga Românie.

 Peste 100 de oameni s-au prins ieri în Hora Unirii şi la Râşnov, în Piaţa Unirii, cu ocazia împlinirii a 158 de ani de la Mica Unire.

 La eveniment, pe lângă viceprimarul oraşului, Liviu Butnariu, şi alţi oficiali locali, a participat şi preşedintele Consiliului Judeţean Braşov, Adrian Veştea.

 Au fost prezenţi şi militarii de la Centrul 42 Comunicaţii şi Informatică de Sprijin din Râşnov.

 A fost intonat imnul de stat al României, a avut loc o slujbă religioasă, apoi oficalii locali prezenţi le-au adresat câteva cuvinte râşnovenilor.

   Evenimentul a culminat cu „Hora Unirii” în care s-au prins laolaltă oficialii, militarii şi râşnovenii prezenţi.

  Colonelul Sorin Bălăşescu, comandantul Centrului 42 Comunicaţii şi Informatică de Sprijin din Râşnov, a afirmat în discursul său că „La mijlocul secolului al XIX-lea soarta Moldovei şi a Ţării Româneşti se aflau în mâinile Imperiului Otoman şi al Rusiei Ţariste, care se opuneau unirii celor două principate. Unirea fusese afirmată clar, în data de 24 mai 1843, la Braşov, prin programul «Legământ, principiile noastre pentru reformarea patriei». După Revoluţia de la 1848, unirea a devenit problema centrală a vieţii politice româneşti, punând în mişcare masele largi ale poporului. Unirea Principatelor Române, cunoscută ca mica Unire, reprezintă unificarea vechilor principate, Moldova şi Ţara Românească. Adunările ad-hoc au adoptat în Moldova, în luna octombrie a anului 1857 rezoluţii asemănătoare care cereau cu hotărâre unirea. Unirea, naţiunea a făcut-o, avea să declare Mihail Kogălniceanu în repetate rânduri. Ziua de 24 ianuarie se înscrie în istoria naţională ca ziua renaşterii naţionale”.