Povestea
Greu, greu tare şi-a făcut loc peştele pe masa braşoveanului. A avut de luptat şi de înotat contra unei vorbe dragi ardeleanului care zice că cea mai bună pasăre e ... porcul. De peşte, nici pomeneală! Au trebuit să iasă tinerii braşoveni pe la Viana, să participe la recepţii şi sindrofii şi să dea, treptat, de gustul păstrăvului, ştiucii şi crapului... Plachia de crap proaspăt şi burtos, tocmai scos din Olt, a început să aibă mare căutare prin crâşmele braşovene, pe la 1800. Reţeta a venit pe filieră fanariotă, adusă de negustorii greci de pe la Brăila, Galaţi şi Buzău. Este un fel de ghiveci de peşte, cu multă ceapă şi sosuri de roşie, foi de dafin şi piper aromat. Băgat la cuptor cu foc potrivit, crapul năduşeşte înfofolit cu pături de ceapă pentru a prelua toată dulceaţa şi toate condimentele Orientului.
Reţeta
Ingrediente: un crap potrivit de mare, 4 cepe albe, un ardei gras, 6 căţei de usturoi, o conservă de roşii tocate, o lingură cu pastă de tomate, 200 ml vin alb sec sau apă, o lămâie, 100 ml ulei de floarea-soarelui, două frunze de dafin, o linguriţă boia dulce, pătrunjel.
Crapul se curăţă, se eviscerează, se spală şi se taie felii mai groase. Se condimentează şi se trece prin făină, se prăjeşte câteva minute pe fiecare parte, apoi se scoate pe un platou. În uleiul rămas se călesc ceapa, ardeiul şi usturoiul tăiate felii potrivit de groase. Se adaugă boiaua dulce, pasta de tomate şi roşiile din cutie, vinul şi frunzele de dafin. Se presară sare şi piper după gust, pătrunjel tocat şi se amestecă totul. Feliile de peşte se pun într-o tavă, se toarnă deasupra legumele, se introduce tava în cuptorul încins şi se ţin 20-30 de minute. Se serveşte caldă sau rece, simplă sau cu mămăligă, presărată cu pătrunjel proaspăt tocat.
