Dacă testările din cadrul Evaluării Naţionale ar fi fost reale, ar fi fost un dezastru la admiterea la liceu, unde s-ar fi intrat cu cele mai ruşinoase medii posibile.
Jumătate dintre copii au reuşit să ia note peste 5. Cei mai mulţi dintre „promovaţi” sunt, şi ei, la nivelul mediocrităţii.
Simularea Evaluării Naţionale arată că elevii de gimnaziu ori nu au luat în serios examinarea, ori chiar nu-s pregătiţi, ori ambele variante combinate.
Rezultatele centralizate la nivelul Inspectoratului Şcolar Judeţean (IŞJ) Braşov arată că aproximativ jumătate dintre ei au obţinut note peste 5 la evaluare. Şi nici acelea strălucite, cei mai mulţi dintre „promovaţi” fiind oricum, sub nivelul mediocrităţii.
Concret, la Limba şi Literatura Română, peste 5 au luat 66,16% dintre copii, la clasa a VII-a. Niciun copil nu a luat nota 10 la această probă, în schimb, concentrarea celor peste 5 este la nivelul tranşei de note 6.00 – 6,99, respectiv un procent de 19,33%. Alţi 17,11% au luat note între 5,00 şi 5,99, iar 16,47% au luat între 7,00 şi 7,99.
Ceva mai bine s-au descurcat colegii lor mai mari, la clasa a VIII-a, procentul celor peste 5 la această probă este de 68,97%. Au fost şi note de 10, dar cei mai mulţi dintre elevi au luat note între 7,00 şi 7,99 – 17,11%. Cu aproape două procente mai puţini au fost şi în intervalul de note 8,00 – 8,00 şi 6,00 şi 6,99.
La limba şi literatura maternă, cei care au susţinut-o, s-au descurcat onorabil. Peste 84% dintre ei au luat peste 5 la clasa a VII-a, iar peste 88% au fost cu note peste 5 la clasa a VIII-a.
În schimb, la matematică, a fost „prăpăd”.
La clasa a VII-a, procentul celor cu note peste 5 a fost de 45,23%. „Grosul” celor care au dat proba, însă, se poziţionează clar la mediocru şi mai jos: 17,06% dintre copii au luat note între 3,00 şi 3,99, alţi 15,09% au luat între 5,00 şi 5,99, iar 14,95% au luat între 4,00 şi 4,99. Mai sunt şi 13,79% cu note între 2,00 şi 2,99.
La clasa a VIII-a rezultatele sunt şi mai slabe. Peste 5 au reuşit să ia chiar mai puţini elevi faţă de cei de-a VII-a – 43,30%. Cele mai multe note sunt concentrate în intervalul 2,00 – 2,99, mai exact 19,49%. Alţi 14,18% au reuşit să obţină note între 3,00 şi 3,99. Câte 12 % dintre elevi au reuşit să obţină note fie în intervalul 5,00 – 5,99, fie în intervalul 1,00 – 1,99.
Rezultatele simulării au dezamăgit-o pe Ecaterina Antronescu, ministru al Educaţiei. „Nu aş putea să spun că sunt mulţumitoare rezultatele, dacă acestea ar fi fost rezultatele de evaluare de la clasa a VIII-a, sigur cei de la clasa a VII-a mai au un an de zile, au promovat 53%, ceea ce mie mi se pare că e nemulţumitor şi când spun că au promovat spun că au luat note mai mari de 5. Anul trecut, procentul a fost comparabil. Şi rezultatele de la evaluarea de la clasa a opta au fost teribil de nemulţumitoare, deci e un semnal de alarmă pe care nu vreau să-l ţin ascuns, vreau să vorbim public despre acest semnal de alarmă pentru că mai este timp să remediem lacunele pe care le-a înregistrat fiecare elev”, a declarat Ecaterina Andronescu.
Notele de la Simulare nu se trec în catalog, decât la cererea scrisă a copilului şi părintelui.
Oricum, acestea fac o radiografie a nivelului actual în care se află elevii de gimnaziu, iar profesorii trebuie să facă acum planuri de recuperare a materiei, pe care se pare că elevii nu o stăpânesc.
Evaluarea Naţională este importantă în media de admitere la liceu, proporţia ei fiind de 80%, restul fiind reprezentat de media celor 4 ani de gimnaziu. Experienţa ultimilor ani, însă, demonstrează că Evaluarea Naţională îşi pierde tot mai mult din însemnătate. Până la urmă, la liceu intră şi copilul care a luat nota 1 sau care nici măcar nu s-a prezentat la examen. Este adevărat că nu intră la un liceu bun sau de top, dar probabil că nici nu-i pasă...
