516.595 de braşoveni sunt aşteptaţi duminică la urne pentru o decizie pe 5 ani: cine va fi viitorul Președinte al României: Klaus Iohannis sau Viorica Dăncilă!
18.217.411 de cetăţeni români sunt aşteptaţi duminică la urne, pentru a alege preşedintele României. Dacă la primul tur, din 10 noiembrie, ei au avut de ales între 14 candidaţi, duminică, alegătorii vor avea numai două opţiuni: actualul preşedinte, Klaus Johannis (PNL) şi fostul premier Viorica Dăncilă (PSD). Conform legislaţiei, şef al statului va deveni candidatul care primeşte cele mai multe voturi, indeferent de prezenţa la vot.
Conform datelor disponibile pe site-ul Autorităţii Electorale Permanente, la data de 19 noiembrie, în judeţul Braşov, pe listele permanente erau înscrişi 516.595 de alegători, din care 244.390 în municipiul reşedinţă de judeţ.
Potrivit legii, turul 2 de scrutin de alegeri prezidenţiale 2019 din 24 noiembrie are loc în aceleaşi secţii de votare şi circumscripţii electorale. Astfel, în judeţul Braşov sunt amenajate 455 de secţii de votare, din care 182 în municipiul Braşov.
În România, procesul de votare se va desfăşura duminică, în 24 noiembrie 2019, între orele 7.00 şi 21.00, dar se poate prelungi până cel mai târziu la ora 23.59 pentru alegătorii care se află la sediul secţiei de votare la ora 21.00, precum şi pentru cei care se află la rând în afara sediului secţiei de votare.
Cetăţenii îşi pot exprima opţiunea la secţia de votare la care este arondată strada sau localitatea unde îşi au domiciliul ori reşedinţa, iar în cazul în care se află în altă localitate, pot vota la orice secţie de votare, pe liste suplimentare. De asemenea, pot vota la o altă secţie de votare şi persoanele cu mobilitate redusă, dacă secţia la care sunt arondate nu au rampe pentru persoanele cu dizabilităţi.
În diaspora, alegerile se vor desfăşura timp de trei zile, respectiv 22, 23 şi 24 noiembrie 2019.
Judeţul Braşov, pregătit şi pentru turul 2 de scrutin!
Pentru ca procesul electoral să se desfăşoare în cele mai bune condiţii, ieri, ministrul Afacerilor Interne, Marcel Vela, i-a convocat pe prefecţii din toată ţara la o ședinţă, în sistem de videoconferinţă. De la Braşov au fost prezenţi prefectul Rasaliu Marian, subprefectul Folea Adrian şi membrii Comisiei Tehnice Judeţene, pentru coordonarea activităţilor de organizare a turului II al alegerilor prezidenţiale.
„Judeţul Braşov este pregatit din toate punctele de vedere în ceea ce priveşte activitatea instituţiei pentru desfăşurarea turului II, pentru alegerea Preşedintelui României. Suntem pregătiţi din nou să-i tratăm pe cetăţeni cu maximă responsabilitate şi respect!”, a dat asigurări Marian Rasaliu.
Cum se desfăşoară votul
Conform legislaţiei, au dreptul să voteze cetăţenii români care au 18 ani împliniţi până în ziua alegerilor inclusiv. Nu au dreptul de vot debilii sau alienaţii mintal, puşi sub interdicţie şi nici persoanele condamnate la pierderea drepturilor electorale, prin hotărâre judecătorească definitivă.
Când intră în secţia de votare, alegătorul trebuie să prezinte actul de identitate operatorului de calculator (omul cu tableta), care îl preia pentru a introduce datele personale în Sistemul informatic de monitorizare a prezenţei la vot şi de prevenire a votului ilegal (SIMPV). Apoi alegătorul merge la masă, semnează lista electorală (permanentă sau suplimentară, după caz) şi primeşte buletinul de vot şi ştampila cu menţiunea „VOTAT”. După ce şi-a exprimat opţiunea în cabina de vot (cu unele excepţii prevăzute de lege, el trebuie să fie singur în cabină), cetăţeanul trebuie să împăturească buletinul de vot astfel încât să nu se vadă pe ce căsuţă au pus ştampila. După introducerea buletinului de vot în urnă, cetățeanul trebuie să predea ştampila şi apoi să-și recupereze actul de identitate.
Pentru ca buletinul de vot să fie valid, alegătorii trebuie să pună ştampila cu menţiunea „VOTAT” pe patrulaterul care corespunde candidatului.
Ce riscă alegătorii care nu respectă regulile
Potrivit Codului Penal, violarea prin orice mijloace a secretului votului se pedepseşte cu amendă cuprinsă între 600 şi 90.000 de lei. În cazul în care fapta este comisă de un membru al biroului electoral al secţiei de votare, acesta riscă între şase luni şi trei ani de închisoare sau amendă între 1.800 şi 150.000 lei şi interzicerea exercitării unor drepturi. De asemenea, alegătorii nu au voie să facă fotografii sau clipuri video în cabina de vot. Și tentativa de violare a confidenţialităţii votului se pedepseşte, conform articolului 393 din Codul penal. Fraudele la vot sunt pedepsite şi cu închisoarea, pedepsele fiind cuprinse între şase luni şi trei ani de închisoare. Pasibili de aceste pedepse sunt cei care votează fără să aibă acest drept, cei care votează de mai multe ori, cei care introduc în urnă mai multe buletine de vot, cei care utilizează un act de identitate fals sau nul sau cei care utilizează un buletin de vot fals.
