Sari la conținut

„Scoaterea la joc a fetelor nemăritate din Schei de către Junii Tineri”

scoaterea-la-joc-a-fetelor-nemaritate-din-schei-de-catre-junii-tineri-duminica-la-crucea-dreptatii

Duminică, 20 august 2017, Societatea Junilor Dorobanţi şi Uniunea Junilor din Şchei şi Braşovechi organizează tradiţionalul Joc strămoşesc de la Crucea Dreptăţii (Fântâniţa Popii, în capătul străzii Pajiștei, lângă rezervorul de apă).

La acest eveniment plin de fast şi veselie, sunt invitați toți iubitorii tradiţiei braşovene a Junilor din Şcheii Braşovului. Brașovenii, precum și turiștii aflați în orașul nostru, iubitori de tradiții românești, sunt chemați să asiste la vechiul obicei al junilor numit „Scoaterea la joc a fetelor nemăritate din Schei de către Junii Tineri”.

Jocul strămoşesc constituie unul din rarele momente când, alături de juni, pot fi admirate băiatele din Şchei-Pajişte, înveşmântate în frumosul port tradiţional din Şchei. Acesta este unul dintre puținele momente din an în care junițele scot la lumină pentru a le purta cu mândrie, frumoasele costume populare feminine din Schei (alcătuite din amnă și laibăr de brocart, cămașă de borangic, „pumni” cusuți cu fir de argint și brâuri cu paftale din metal prețios).

Orarul evenimentului de duminică 20 august 2017 este următorul:

Ora 10.00 – În Piața Unirii, va avea loc hora junilor în haine civile
Ora 13.30 – Junii tineri înveșmântați în straie populare aduc la joc fetele frumos gătite în costumele lor specifice
Ora 14:00 – Hora junilor, precum și brâul, sârba, breaza și ardeleana.

Organizatorii îi așteaptă pe brașoveni și pe turiști cu un bufet tradițional și cu o formație de muzică populară (Formația Hora din Brașov).

Dacă vremea va fi nefavorabilă, Jocul strămosesc de la Crucea Dreptăţii se va amâna pentru data de 27 august 2017.

...........................................................................................................................

Jocul strămoşesc reprezintă una dintre cele mai frumoase şi spectaculoase tradiţii din Şchei. Este o ultimă rămăşită din perioada în care comunitatea românească din Şchei mai păstra încă multe din trăsăturile caracteristice satului transilvănean tradiţional. În prezent, deşi în alte părţi jocul a devenit o tradiţie practicată de ansambluri profesioniste în scopuri turistice, în Şchei jocul strămoşesc şi-a păstrat vitalitatea şi unele funcţii specifice. Acest lucru se datorează faptului că jocul este încă organizat de către membrii comunităţii, tineri sau juni, grupaţi pe zone, în funcţie de domiciliu.

Jocul strămoşesc reprezenta, mai ales în trecut, o sărbătoare în care era implicată toată populaţia din Şchei, inclusiv fetele şi famiile lor. Tinerii trebuiau să convingă fetele şi pe rudele lor să vină la joc. Participarea aceasta prespunea mai mult decât efortul fetelor de a învăţa să „joace” şi să aibă purtări alese.

Era necesar un mare efort financiar din partea familiei, care trebuia să-i asigure fetei aşa-numitele „haine româneşti”, adică o sumnă, o cămaşă de borangic cu „pumni”, un laibăr, accesorii scumpe din metal preţios (cingătoare din argint aurit, salbă), care transformau portul de sărbătoare al femeilor din Şchei, într-una din cele mai fastuoase ţinute femine din spaţiul Europei Centrale şi de est.

Funcţia de protocol social sau de mijloc prin care tinerii îşi fac intrarea în viaţa socială a comunităţii este principala motivaţie a organizării, dublată de interesul junilor pentru păstrarea frumoaselor tradiţii locale.

Jocul strămoşesc din Şchei nu este prin urmare sinonim cu „jocul satului” sau cu hora satului (hora duminicală) pentru că se desfăşoară numai la anumite sărbători, de fapt o dată pe an pentru tinerii din fiecare zonă a cartierului.

Dansurile pe care tinerii şi fetele care vor să participe la joc trebuie să le cunoască sunt: hora junilor, brâul, breaza, ardealeana, sârba şi braşoveanca.

Comentarii

Ultimă oră