Ana Aslan spunea:”Bătrânețea trebuie cucerită!”. Adică, este foarte important modul în care folosesc persoanele vârsnice ansamblul de factori ce le stau la dispoziție și care le dau posibilitatea de a grăbi sau de a întârzia propria îmbătrânire.
 
         Îmbătrânirea este diferită de la o persoană la alta, iar pe de altă parte ea este în strânsă legătură cu mediul în care trăiește omul.
         La fel de importante sunt și condițiile materiale, nivelul de trai, factorii psihologici, poluarea, menținerea unor preocupări profesionale și sociale care pot influența procesul de îmbătrânire.
 
         În această etapă, activitățile și tipul de relații capătă un nou sens prin faptul că se restrânge aria profesională, ocupațională și socială, rămânând activă relația maritală.
 
          Relația parentală este deschisă și datorită apariției nepoților ce antrenează emoțional întreaga familie.
Participarea la viaţa socială, îndeletnicirea cu noi preocupări  se poate realiza sau nu pe măsura planurilor făcute înaintea perioadei pensionării, însă în unele cazuri pensionarea are un impact negativ în viaţa vârstnicului.
  
          Cea mai comună caracteristică a perioadei de pensionare este creşterea timpului liber, caracteristică ce atrage după sine atât avantaje cât şi situaţii dificile pentru  pensionari.  Avantajele  sunt  legate  de  faptul  că  timpul  liber  de  care  dispun pensionarii poate fi utilizat realizând activităţile amânate de multă vreme.
Situaţiile dificile sunt legate de schimbarea ritmului vieţii dar şi dificultatea de adaptare la noul ritm precum şi lipsa unui program structurat după cum era obişnuită persoana.
Iată câteva dintre situațiile cu care se confruntă reprezentanții populatiei vârstnice: sărăcia,  lipsuri materiale, depresia, singurătate, apariția unor probleme clinice și trăiri psihice.
Asemenea trăiri se accentuează după pierderea partenerului. Sunt situații când persoana în vârstă se simte inutilă, abandonată, simte că nu i se acordă atenție de către cei din jur, ceea ce conduce la un puternic sentiment de frustrare și tristețe.
 
         În ceea ce priveşte desfăşurarea activităţilor alese de vârstnici amintim: privitul la televizor, ascultatul radioului, fac și primesc vizite ale rudelor sau prietenilor, citesc cărti sau ziare, merg la biserică, stau în parcuri, se roagă, frecventează o asociație, merg la spectacole, fac activități de voluntariat, oferă ajutor la creșterea nepoților.
Acestă etapă mai este denumită și vârsta înțelepciunii sau ceva mai sinistru: anticamera morții, a bilanțului; poate fi văzută ca un prilej de toleranță, împăcare cu lumea, precum și alegerea unui stil de viață cumpătată.
 
        Deși cred cu tărie că dispoziţia sufletească este un punct important în ceea ce priveşte calitatea vieţii, un aspect important pe care doresc să îl subliniez este o mai mare responsabilitate, responsabilizare a societăţii privind prelungirea autonomiei vârstnicilor şi valorificarea potenţialului lor fizico-intelectual.
Autonomia funcţională este influenţată de sentimentul utilităţii și de exerciţiul cotidian.
Dacă în familie sau societate i se dă de înțeles că pentru el nu este nimic de făcut, alţii preluându-i activităţile, aceea nu este îngrijire, ci  condamnare  la  diminuarea  treptată  a  capacităţilor  sale. 
 
          Este vital să fie create condiţiile şi activităţile adecvate acestei vârste.
         Cu cât o persoană în vârstă se străduieşte să-şi valorifice potenţialul specific anilor săi cu atât mai mult va atrage atenţia asupra sa şi va condiționa ajutorul din partea familiei sau a societăţii.
Recomand persoanelor vârstnice o analiză a felului în care percep fenomenul îmbătrânirii, în special raportul dintre dorinţa lor de a rămâne activi în viaţa socială şi faptul de a fi susţinuţi de alţii în vederea asigurării nevoilor pe care le au.
 
         În concluzie, participarea la viaţa socială şi păstrarea autonomiei funcţionale este importantă şi benefică și implică deopotrivă familia,  societatea  şi  pe vârstnici.
 

        O săptămână excelentă!

 

Camelia Bolocan, psiholog-psihoterapeut adlerian, autonom
Specialist în psihoterapie şi consiliere psihologică pentru copii, adolescenţi şi părinţi
Telefon - 0745.356.801
psihologterapeutbv@gmail.com