Sari la conținut

Ziua de 9 martie (echinocţiul de primăvară după calendarul iulian) este  considerată, în calendarul tradiţional românesc, drept hotar între iarnă  şi primăvară. Ea este cunoscută mai ales sub denumirea ei din  calendarul popular, Măcinicii. Se consideră că în 9 martie iau sfârşit  zilele aprige ale Dochiei şi încep zilele mai călduroase şi blânde ale  Moşilor. În această zi s-au suprapus, însă, două sărbători: una de  înnoire sezonieră a timpului  -  Anul Nou agrar -  când Dochia (anul  vechi) moare, prefăcându-se în stană de piatră, şi prima zi a Moşilor,  jertfiţi prin ardere pe rug pentru credinţa lor creştină neclintită.  Aceasta din urmă sărbătoare din calendarul popular se suprapune peste  cea din calendarul ortodox care îi cinsteşte pe cei 40 de Sfinţi  Mucenici din cetatea Sevastiei, torturaţi cumplit şi ucişi în chinuri  groaznice pentru refuzul de a se fi lepădat de dreapta lor credinţă în  Hristos. De altfel, ziua de 9 martie este o sărbătoare de pomenire a  morţilor, când se împart măcinicii, dar şi fructe, nuci şi alune.
* Copţi sau fierţi
Măcinicii, ca aliment ritual mâncat  sacramental în ziua de 9 martie şi împărţiţi spre pomenirea morţilor,  apar în toate zonele etnografice ale României. Măcinicii (numiţi şi  Sfinţi, Bradoşi, brânduşi, Moşi de  primăvară) sunt prin excelenţă,  copturi antropomorfe. În sudul Ţării, formele antropomorfe din aluat,  asemănătoare cifrei opt, nu erau coapte, ci uscate şi fierte în apa în  care se adăugau zahăr şi miez de nucă. Măcinicii pot fi şi în formă de  albină, pasăre sau colac (cerc). Măcinicii (în număr de 40, 44 sau mai  mulţi) sunt sfinţiţi la biserică şi împărţiţi, uneori cu o lumânare  aprinsă şi un pahar de vin, spre pomenirea strămoşilor.
* Preziceri meteo  
Fiind zi de început de anotimp şi an (agrar), în 9  martie se făceau previziuni privind anotimpul şi roadele: îngheţarea  pământului spre ziuă însemne că toamna va fi târzie şi fără brume. „Cum  va fi timpul în ziua de Măcinici, aşa va fi toată primăvara”.
* Beţia rituală
Având credinţa că începerea lucrului la An Nou  atrage după sine belşugul, în ziua de 9 martie era recunoscută de  tradiţie pentru „scoaterea plugului”, simbol al anului agrar ce începea.  Tot acum se făceau înţelegeri între gospodari (tovărăşie, sâmbrie)  pentru a se ajuta la plug. Tot acum este atestată şi beţia rituală,  tradiţia populară susţinând că este bine să bei în această zi 40 sau 44  de pahare cu vin, transformate, în unele zone, în tot atâtea pahare cu  ţuică.
* Atelier de măcinici, la... muzeu
Muzeul Etnografic din  Săcele organizează astăzi, începând cu orele 10.00, o demonstraţie  privind prepararea „măcinicilor", la care vor participa elevii Liceului  Teoretic Gheorghe Moroianu.

Comentarii

Ultimă oră