În seria manifestărilor populare de vară se înscrie un obicei denumit Drăgaica, care se desfăşoară în fiecare an pe 24 iunie, de Sânziene. Această sărbătoare este închinată coacerii grâului. Drăgaica este născută dintr-un străvechi cult al Soarelui şi este asociată cu o mare sărbătoare creştină, Naşterea Sfântului Ioan Botezătorul.
În tradiţia populară noaptea de Sanziene este considerata una magica, in care toate minunile sunt posibile, fortele benefice, dar si cele malefice se spune ca ajung in aceasta noapte la apogeu.
Iata si alte cateva dintre datinile, obiceiurile si superstitiile legate de ziua de Sanziene, care inca se mai practica in diferite zone din tara. Se spune ca:
- Pentru ca doi tineri sa fie legati prin dragoste pentru toata viata, se spune ca trebuie sa se scalde in mare impreuna, in noaptea de Sanziene.
- Fetele care vor sa afle numele viitorului sot, in noapte de Sanziene trebuie sa faca urmatoarele: sa ia un vas cu gura larga, sa-l umple cu apa proaspata si sa picure in el 23 de picaturi de ceara de la o lumanare rosie. Pe marginea apei ceara se va aduna, iar fetele trebuie sa urmareasca sa vada ce initiale formeaza acestea, iar prima intiala formata va fi intiala viitorului lor sot.
- In noaptea de Sanziene, daca fetele nemaritate isi pun flori de sanziene sub perna se zice ca isi vor visa ursitul.
- In ziua de Sanziene fetele si femeile care vor purta in par sau in san, cununa din flori de sanziene, vor deveni mai atragatoare si dragastoase.
- Inainte de rasaritul soarelui, fetele si baietii au obiceiul sa mearga in grajdurile unde sunt adapostite vitele si sa arunce inspre acestea cununi de flori de sanziene. Daca cununa se agata de coarnele unei vite tinere, inseamna ca ursitul tinerei sau tanarului va fi o persoana tanara, daca vita pe care va cadea cununa va fi una batrana, atunci ursitul sau ursita va fi in varsta. Daca vor cununa va cadea pe jos, vor ramane necasatoriti.
- De asemenea, se impletesc cununi pentru barbati in forma de cruce si pentru fete in forma de cerc, care sunt aruncate pe casa. Daca jerbele se opresc pe acoperis, este semn ca va avea loc curand o nunta, iar daca vor cadea pe pamant, ursitul sau ursita vor mai trebui asteptati.
- In noaptea de Sanziene (23 spre 24 iunie), femeile pornesc in plina noapte spre pentru a culege ierburi de leac si descantece. Multe din florile si ierburile care se culeg in aceasta zi, se duc la biserica, cu credinta ca vor fi sfintite si prin aceasta vor fi curatite de influentele negative ale Rusaliilor (Lelelor), zanele rele ale padurilor. Se spune ca numai astfel fel de ierburi si flori sunt bune de leac. Sanzienele erau socotite de tinerele fete si un mijloc de a-si afla ursitul si timpul cand se vor marita. Cununile barbatilor, impletite in forma de cruce, iar cele ale fetelor in forma de cerc, sunt aruncate pe casa.
- In ajun de Sanziene, seara, se intalnesc fetele care vor sa se marite cu flacaii care doresc sa se insoare. Baietii pregatesc ruguri si aprind faclii pe care le invartesc in sensul miscarii soarelui, in timp ce canta: “Du-te, Soare, vino, Luna/Sanzienele imbuna,/Sa le creasca floarea – floare,/Galbena, mirositoare,/Fetele sa le-adune,/Sa le prinda in cunune,/Sa puna la palarie,/Floare pentru cununie,/Babele sa le rosteasca,/Pana-n toamna sa nunteasca.” A doua zi dimineata, baietii se plimba prin sat cu florile de Sanziene la palarie, in semn ca au vazut cununile de flori pe hornuri la casele fetelor care-i intereseaza. Ei canta si striga: “Du-te, Luna, vino, Soare,/Ca tragem la-nsuratoare,/Cununile neursite,/Zac sub hornuri azvarlite”.
In conceptia populara, sanzienele sunt zane bune, extraordinar de frumoase care au putere asupra pamantului, asupra holdelor si care ocrotesc recoltele doar daca acestea sunt cinstite cum se cuvine de ziua lor. In popor se crede ca in aceasta noapte magica aceste fapturi umbla pe pamant sau plutesc prin aer si impart rod holdelor si femeilor casatorite, inmultesc pasarile si animalele, tamaduiesc bolile oamenilor si apara semanaturile de grindina.
