Sari la conținut

Trei zile cu cortul, în tabără gratuită, pe Măgura Codlei

trei-zile-cu-cortul-in-tabara-gratuita-pe-magura-codlei

„Descoperă frumusețile istoriei locale în Tabăra Medievală Codlea”!


  „Dacă eşti iubitor de natură, drumeţii, muzică folk, atmosferă medievală şi vrei să afli mai multe informaţii despre Cetatea Neagră construită în sec al-XIII-lea de cavalerii teutoni, ia-ţi cortul şi vino împreună cu familia şi prietenii în tabără la Codlea, jud. Braşov, în perioada 31 august – 02 septembrie 2018”.

De vineri până duminică, doritorii pot petrece 3 zile de mişcare, distracţie şi voie bună, care îi vor transpune în vremuri de mult apuse, alături de organizatorii evenimentului, care au pregătit un program complex.


   Evenimentul vizează toate categoriile de vârstă şi are ca scop principal promovarea obiectivului turistic local Cetatea Neagră, ale cărei ruine pot fi admirate la 980 m altitudine pe Muntele Măgura, dar şi promovarea turismului local, a sănătăţii prin mişcare, dezvoltare culturală, turistică şi sportivă.

Brașovenii, codlenii dar și turiștii sunt aşteptaţi să participe la tabără, să-și amplaseze cortul, în zona special amenajată de lângă Poiana lui Sulică şi să petreacă aşa cum se cuvine niște zile frumoase de vară.

Organizatorii evenimentului sunt Asociaţia Cetatea Neagră şi Muzeul Tradiţiilor Codlene.

Participarea este gratuită, iar detalii se pot obţine la telefon 0766646451 sau pe email, cetateaneagra@yahoo.com.

.............................................................................


   Au trecut mai bine de 800 de ani de la venirea Cavalerilor Teutoni în Ţara Bârsei şi tot atâţia de la atestarea Cetăţii Negre, situată pe versantul sud-vestic al Măgurii din Codlea, la o altitudine de 980 metri. Meşteşugarii şi ţăranii saşi au contribuit de-a lungul celor 800 de ani la dezvoltarea economică şi socială a Ţării Bârsei.

  Cetatea Neagră - Schwarzburg - Feketehalom, de pe Măgura Codlei a avut zidărie masivă, executată din piatră spartă cu rosturi neregulate, legate cu mortar de var cu nisip sau var hidraulic (varul era stins chiar în timpul lucrării). Această tehnică, a cărei metodă de lucru nu se mai cunoaşte, a făcut posibilă crearea unor mortare foarte dure, care în timp deveneau la fel de rezistente ca piatra pe care o legau. Aceste tehnici au fost folosite de cavalerii teutoni în edificarea Cetăţii Negre pe locul cetăţuii de pământ şi lemn, ce aparţinea populaţiei băştinaşe.

Cetatea se afla la o distanţă vizuală de celelalte cetăţi construite în Ţara Bârsei şi avea şi rolul strategic de a asigura legătura cu Mănăstirea Cârţa şi cu Sibiul. Sistemul de apărare consta dintr-un zid de incintă, de piatră locală, din calcar cu grosimea de un metru la bază şi înălţimea de 2-4m. Latura estică a zidului era întărită prin contraforturi puternice, vizibile şi astăzi. Lungimea cetăţii era de 100 de metri şi cu lăţimea de 12-55 de metri în funcţie de natura terenului, din sistemul de fortificaţii, făcând parte şi zidul situat la distanţa de 50m spre nord, cu scopul de a bara pătrunderea în cetate dinspre singura parte accesibilă.

Acest „scut de zid” (Schildmauer) avea o lungime de 32m, o grosime de 3m şi o înălţime de aproximativ 6m. Imediat după „zidul scut” se aflau patru adâncituri care aparţineau probabil unor clădiri mici, ce adăposteau straja cetăţii. Zidul de incintă prezenta galerii de tragere, guri de păcură şi creneluri, având, în acelaşi timp şi două vârfuri, unul spre nord şi altul spre sud, de unde se asigura supravegherea drumului ce trecea dinspre Braşov spre Sibiu, pe sub zidurile cetăţii. Poarta de intrare se afla sub turnul prevăzut cu camere pentru castelani şi subofiţeri. Datorită poziţiei favorabile şi cu ajutorul acestor fortificaţii, Cetatea Neagră era aproape de necucerit.

În prezent din Cetatea Neagră de la Codlea au mai rămas doar ruinele.

Comentarii

Ultimă oră