Zi foarte importantă, astăzi, pentru Statele Unite. Aproape 200 de milioane de cetăţeni cu drept de vot aleg cine le va conduce destinele în următorii patru ani. Secţiile de votare îşi primesc alegătorii. Liderul de la Casa Albă este ales prin vot indirect.

  E vorba despre un sistem vechi de 200 de ani, în care poporul alege nişte electori, iar aceştia votează preşedintele. Astfel, cetăţenii care merg la vot nu-i votează pe Hillary Clinton sau pe Donald Trump, ci un număr de electori, la nivelul fiecărui stat, iar ei aleg mai departe preşedintele.

 Chiar dacă urnele s-au deschis oficial în această dimineaţă, există şi varianta unui vot anticipat. Acest lucru l-a făcut chiar Barack Obama, care a votat, vineri, în oraşul său natal, Chicago, din statul Illinois, pe care l-a reprezentat în Senatul SUA înainte de a câştiga primul mandat la Casa Albă.

 În actuala campanie electorală, el a susţinut-o activ pe Hillary Clinton, candidată la preşedinţia SUA din partea Partidului Democrat.

     America își alege astăzi, 8 noiembrie, cel de-al 45-lea președinte, după o campanie electorală plină de surprize, de la desemnarea lui Donald Trump (70 de ani) în postura de candidat al Partidului Republican la Casa Albă și până la dezvăluirile privind neregulile legate de e-mailurile trimise de candidata Partidului Democrat, Hillary Clinton (69 de ani), pe vremea când era secretar de stat al SUA.


  Cine este Hillary Clinton, una dintre cele mai influente femei din istoria modernă a Americii?
 
  Primă doamnă, senator și apoi Secretar de Stat, Hillary Clinton vrea să scrie din nou o pagină de istorie și este pe punctul de a deveni președintele Statelor Unite. De-a lungul carierei sale, numele Hillary Clinton a fost adesea sinonim cu succesul, dar uneori a însemnat și multe controverse.

    Născută în Chicago, în 1947, Hillary Diane Rodham Clinton a știut încă de foarte tânără că vrea să-și lase amprenta asupra lumii. Primul pas a fost Facultatea de Drept a Universității Yale. Acolo l-a întâlnit pe viitorul ei soț.

    În octombrie 1975, Hillary și Bill Clinton devin soț și soție. El își urmează ambițiile politice și devine guvernator al statului Arkansas, în timp ce ea lucrează ca avocat. În 1993, Bill Clinton candidează la președinția Statelor Unite și câștigă. Soția sa dă indicii că va fi o Primă Doamnă atipică.

 "Presupun că aș fi putut să stau acasă, să fac prăjituri și să beau ceaiuri, dar am decis să-mi fac meseria", spunea, la acea vreme, Hillary.

 Nu de puține ori, Hillary Clinton a muncit cot la cot cu soțul său în probleme ce țineau de reforma în sănătate, educație sau drepturile femeilor. Cel mai cunoscut discurs al său din acea perioadă a fost cel din Beijing, în 1995.

    În 1998, căsnicia soților Clinton dădea cel mai greu test. A izbucnit cel mai mare scandal sexual din istoria politicii americane. Bill Clinton era acuzat că a avut relații sexuale cu Monica Lewinski, o tânără stagiară la Casa Albă. În ciuda zvonurilor și a speculațiilor, Hillary Clinton nu s-a clintit de lângă soțul ei.

    Episodul controversat avea să-i atragă simpatia femeilor spre sfârșitul președinției lui Bill Clinton. Tot în acea perioadă, devenea din ce în ce mai clar că Hillary Clinton vrea propria carieră politică. Așa că se decide să candideze pentru un post de senator al statului New York, pe care îl și obține în anul 2000.

    În cazul în care Hillary Clinton va avea acum la alegeri câştig de cauză, ea va deveni prima femeie-președinte din istoria SUA. În plus, ar mai bifa un record: le-ar oferi democraților un al treilea mandat consecutiv, lucru nemaiîntâlnit de la Franklin Roosevelt, singurul președinte din istoria Statelor Unite care a fost învestit în funcție pentru patru mandate consecutive, din 1933 până în 1945.


   Cine este Donald Trump, candidatul republican la preşedinţia Statelor Unite?

  A luat lumea prin surprindere și a stârnit o furtună în politica americană. Promite că va face ca America să fie din nou măreață, chiar dacă nimeni nu știe ce vrea să spună prin asta.

   Mai întâi milionar, apoi om de televiziune, iar acum la un pas să devină cel mai puternic om din lume. Cu ce consecințe? Nimeni nu poate ști.

 Candidatura lui Trump a stârnit un val de glume peste Ocean. O posibilă candidatură a lui Donald Trump a fost multă vreme doar material de glume pentru comedianții americani. Până la momentul în care magnatul a făcut totul oficial. "Candidez în mod oficial la președinția Statelor Unite și vom face ca țara noastră să fie din nou măreață", avea să anunţte Donald Trump.

 Parcursul magnatului până la o finală prezidențială și trecutul lui sunt un caz unic în istoria politicii americane. Donald Trump s-a născut în 1946 în Queens. Este ceea ce biografii numesc un fiu al New York-ului.

 A trăit în confort încă de mic, iar asta s-a datorat banilor făcuți de tatăl său în domeniul imobiliar. De altfel, de la el a prins Trump gustul pentru afaceri și competiție. Tânărul Donald Trump a terminat școala militară și, ulterior, o facultate de economie, dar scopul său era unul singur: să preia afacerea familiei. Și să o ducă la un alt nivel.

 Când Donald a venit în Manhattan, la mijlocul anilor 70, orașul New York avea probleme economice grave. Era în pragul falimentului. Oamenii care l-au cunoscut în acele zile de început spun că s-a avântat cu capul înainte. Era atât de competitiv, de ambițios, de nerăbdător încât sărea în lumina reflectoarelor de fiecare dată când avea ocazia pentru a primi atenție. Trump a început să facă investiții masive în sectorul imobiliar. Nu de puține ori cu împrumuturi de la bănci. Stilul său agresiv de afaceri l-a transformat rapid în subiect de presă. Simultan, el a urcat și pe scara socială.

  Deși a intrat în Partidul Republican, Donald Trump a flirtat în anii 2000 cu Partidul Reformist, iar mai apoi cu cel Democrat. Nu a fost niciodată constant, dar asta nu i-a dăunat. Și-a păstrat cu succes stilul de showman și de afacerist și pe scena politică.

  A promis că va ridica un zid la granița cu Mexicul și că va interzice intrarea musulmanilor în țară. Și-a clădit campania pe propuneri radicale, insulte și jigniri. Dar toate astea nu i-au îngropat cariera politică. Dimpotrivă. L-au ajutat să învingă 16 republicani de top și să devină candidatul unui partid cu tradiție.



     Pe 8 noiembrie, în SUA nu va avea loc un singur scrutin prezidențial pe întreg teritoriul american, ci 51 de mini-scrutine în fiecare stat și în capitala federală Washington, amintește France Presse. Orice cetățean american care a împlinit 18 ani poate vota. Numărul alegătorilor eligibili este estimat la 225,8 milioane.

  Americanii votează pentru președintele și vicepreședintele SUA de-a lungul unui teritoriu imens, cu patru fuse orare. Orele de deschidere a centrelor de vot sunt stabilite de oficialitățile locale, în unele state din estul SUA votul începând la ora locală 6:00 (11:00 GMT). În plus, milioane de cetățeni americani au votat deja în 34 de state care permit votul anticipat sau prin e-mail.

 Primele secțiile de votare se vor închide pe coasta de est a SUA, începând cu ora locală 07:00 (00:00 GMT, miercuri) și ultimele se vor închide în Alaska, miercuri, la ora 6:00 GMT, iar rețelele de televiziune americane vor anunța rezultatele în fiecare stat.

  Statele cărora li se va acorda cea mai mare atenție sunt așa-numitele "swing states", adică statele indecise, unde cursa dintre cei doi candidați este extrem de strânsă. Aceste state sunt Ohio, Florida și Carolina de Nord, dar sunt considerate state indecise și New Hampshire, Pennsylvania, Virginia, Iowa, Nevada și Colorado. Alte state care ar putea avea un cuvânt de spus în această competiție electorală sunt două state tradițional republicane, Arizona și Georgia, și două state tradițional democrate, Michigan și Wisconsin.
Mass media va începe să-și facă o idee despre cum au votat americanii abia marți, ora locală 19:00 (00:00 GMT, miercuri), când se vor fi închis toate secțiile de vot din Georgia, Carolina de Nord, Virgina, Vermont, Indiana și Kentucky. Primele surprize ar putea veni dinspre Georgia, dacă Donald Trump pierde acest stat sudic, care tradițional votează cu republicanii, și dinspre Virginia, dacă acest stat, câștigat în 2012 de președintele Barack Obama, nu va vota cu Hillary Clinton.

    Pentru a ajunge la Casa Albă, la 20 ianuarie 2017, unul dintre cei doi candidați trebuie să obțină numărul magic de 270 de electori, adică o majoritate simplă din cei 538 de mari electori. În 48 de state, scrutinul este de tipul "winner take all" (câștigătorul ia totul), altfel spus, candidatului care obține majoritatea voturilor populare în stat îi sunt alocate toate voturile electorale ale statului.