Încă din 1966 Organizația Națiunilor Unite a declarat ziua de 20 iulie Ziua Mondială a Șahului.
 
  Direcția de Asistență Socială Brașov, împreună cu reprezentanți ai mai multor ONG-urilor, îi invită pe brașoveni și pe turiști, vineri 20 iulie 2018, la Centrul Comercial Coresi Shopping Resort, începând cu ora 10.30, să sărbătorească Ziua Mondială a Șahului.

     Manifestarea va prilejui concursuri și lecții de șah, atât pentru copii, cât și pentru adulți.

  Pentru că șahul nu are vârstă, activitățile zilei se vor adresa copiilor care vor fi inițiați în tainele șahului printr-o lecție distractivă cu ,,Ionică Pionică”, (realizată de specialiștii Clubului de Șah IOIOS într-un context de poveste), cât și adulților și persoanelor vârstnice care vor participa la un concurs de șah la finalul căruia vor fi răsplătiți cu premii.

    Vor fi expuse piese de șah confecționate manual, precum și creațiile artistice ale unuia dintre beneficiarii Centrului Servicii pentru Prevenirea Marginalizării Sociale.

   Beneficiile practicării şahului, așa cum s-a demonstrat de-a lungul timpului, sunt multiple. Șahul îmbunătăţeşte memoria, dezvoltă logica, crește observaţia şi analiza, dezvoltă sentimentul de prietenie şi spiritul de competiţie, jucătorii învaţă să piardă şi să câştige cu eleganţă. Atât conştientizarea, cât şi analiza exersate în timpul jocului devin transferabile şi în situaţiile întâlnite în viaţa de zi cu zi.

   Într-o lume tehnologizată, computerizată, nevoia de a ne orienta către acţiuni care implică puterea minţii este mare, astfel că şahul ne provoacă pe fiecare să ne îmbunătăţim logica și să realizăm consecinţele imediate sau pe termen lung ale fiecărei acţiuni.

   „Șahul este o artă ce îmbracă forma unui joc. Dacă nu credeai vreodată că vei deveni un artist prin șah, dorim să îți dovedim că se poate. Te așteptăm să experimentăm împreună «Sportul minții»”, așa sună învitația organizatorilor evenimentului.

.........................................................................................................................

  Şahul este considerat cel mai popular joc al minţii din lume, însă originea exactă a sa nu a putut fi stabilită, cu exactitate, până acum. Mai multe ţări s-au autointitulat inventatoarele jocului, însă multitudinea izvoarelor istorice despre acest joc face imposibilă o astfel de atribuire.

  Cele mai multe legende despre jocul de şah plasează apariţia acestui joc undeva în zona fostelor imperii asiatice.

    India, China sau Persia sunt fostele imperii pe teritoriul cărora s-au găsit dovezi cu privire la jocul de şah.

   Cea mai des întâlnită variantă atunci când vine vorba de originea şahului este cea potrivit căreia jocul ar fi apărut în India, în a doua jumătate a secolului VI. Indienii îl numea „chatarunga”, cuvânt de origine sanscrită ce înseamna patru „anga”, adică unităţi. La acel joc participau patru adversari, fiecare având câte opt piese: elefanţi, cai, care de luptă şi soldaţi.

  Ulterior, jocul ar fi fost preluat, în secolul VII, de perşi, sub numele de shahtranj. Din acest cuvânt a evoluat, în timp şi denumirea actuală a celui mai răspândit joc al minţii de pe Glob. În limba persoană, „Shah” înseamnă rege, iar „Shah mat” însemna neajutorat.

  Jocul s-a răspândit ulterior şi în China şi a ajuns în Europa după ce islamicii au cucerit Persia.

   În Europa a devenit popular încă din perioada medievală, mai ales în casele aristrocraţilor. În secolul XV, jocul a ajuns la regulile de bază cunoscute şi astăzi, pentru ca abia în secolul XIX să fie organizate primele competiţii internaţionale.

    Despre descoperirea jocului sunt nenumărate legende, printre care una dintre cele mai renumite este legenda cu boabele de grâu.

  O veche legendă indiană spune că inventatorului jocului de şah ar fi Sissa ben Dahir, căruia i-a fost oferită de către regele indian Shirham o recompensă, la alegere, drept răsplată pentru minunata invenţie.

  „Maiestate, nu vreau cine ştie ce bogaţii lumeşti, daţi-mi doar un bob de grâu pentru prima pătrăţică a tablei de şah, două boabe pentru a doua, 4 boabe pentru a treia, 8 pentru a patra pătrăţică… şi tot aşa, până ce toate cele 64 de pătrate ale tablei vor fi acoperite de grâu. Regele, mirat şi încântat că i se cere atât de puţin, a bătut din palme şi a poruncit să i se aducă un sac de grâu, pentru a îndeplini cererea vicleanului matematician. Dar, spre mirarea regelui, sacul s-a terminat repede, iar tabla nu era nici pe sfert acoperită. La fel s-a întâmplat şi cu sacii care au fost aduşi pe urmă, au fost goliţi tot mai repede. Şi într-adevăr, abia atunci şi-a dat seama regele că Sissa ben Dahir i-a cerut un număr neînchipuit de mare de boabe de grâu, rezultatul progresiei geometrice” (fragment din Legenda şahului).

  Nu se ştie cum a ieşit din impas regele din poveste, dar o variantă foarte plauzibilă este aceea că ar fi poruncit tăierea capului insolentului inventantor.

   Proiectul cu privire la studierea şahului în şcolile din România îi aparţine preşedintelui Federaţiei Române de Şah, Sorin Iacoban. Din toamna anului 2014, şahul a început să fie studiat ca materie obțională în câteva sute de şcoli din întreaga țară.