Asociația Carpaterra organizează a III-a editie a festivalului „Ziua Stejarului”, sâmbătă 27 octombrie 2018.

   Oragnizatorii își invită pulibul să se bucure de ultimele zile frumoase de toamnă la Mercheașa, un loc în care peisajele sunt spectaculoase în această perioadă.

  Programul evenimentului:

10.00 – 14.00 Concurs de alergare „Gorun Trail”. Vor fi două curse la care se pot face înscrieri și la fața locului: una de 10 km și una de 30 km.

11.00 – 15.00 „Arbori seculari și biserici fortificate din jurul mercheșenilor” – expoziție de fotografii. Deoarece stejarii secularii și bisericile fortificate au „conviețuit” împreună atâtea secole, organizatorii s-au gândit să le expună unite într-o ambianță tipică zonei.

10.00 – 16.00 Demonstrații de muzică și dans – „Cercul întreg”. Una dintre cele mai noi și interesante trupe de spectacol din țara noastră va veni să mobilizeze sportivii și să încânte spectatorii.

10.30 – 13.30 Concurs de pictură pe lemn. Peisajele frumoase atrag mereu artiștii. Anul acesta cei talentați sunt provocați la pictură.

11.30 – 13.30 Workshop de Sculptură – realizat de Daniel Roșca. Câștigătorul concursului „Arta bate barda” va inaugura sculptura „Neamul” și va organiza un workshop pentru integrarea acesteia în comunitate și pentru înțelegerea ei de către admiratori.

10.00 – 17.00 Târg de produse locale.

15.00 – 17.00 Tir cu arcul.

18.00 – 19.00 Vizionare film în premieră printre stejari „Oameni pentru natură” realizat de Fundatia Propark. După ce anul trecut au câștigat unul din marile premii ale Festivalului de Film Ecologic din Siberia, anul acesta Fundatia Propark revine cu un nou film interesant depre oamenii care lucrează în natură.

   Mai multe detalii despre Festivalului „Ziua Stejarului”, ediția a III-a, se pot găsi găsi pe http://www.carpaterra.org/ro/proiecte/ziua-stejarului-2018

.......................................................................................................................

    Festivalul „Ziua Stejarului”, are ca scop promovarea localității Mercheașa și a „Bătrânului Carpaţilor”, cel mai longeviv stejar descoperit în România (în vârstă de aproximativ 930 de ani).

  Ariile protejate din satul Mercheaşa (Stejarul Secular de la Mercheaşa şi Situl Natura 2000 Dealurile Homoroadelor) merită să fie cunoscute şi apreciate atât de localnici cât şi de turiştii care vizitează aceste zone.

  Fiind una din cele mai izolate localităţi din judeţ, aflată la 70 de kilometri de municipiul reşedinţă, fără cale ferată, fără autobuz zilnic de transport către Braşov, mercheşenii s-au dezvoltat oarecum independent de influenţele urbane ale secolului XXI. Natura, obiceiurile şi meşteşugurile au rămas neschimbate faţă de secolul trecut, iar acest lucru este o mare atracţie pentru turismul actual. Încă de când a fost organizată prima ediţie a evenimentului „Ziua Stejarului”, s-a dorit, pe lângă promovarea stejarului secular să fie făcutți pași şi pentru conştientizarea localnicilor despre valoarea ştiinţifică a acestuia şi potenţialul economic pe care-l poate dezvolta stejarul prin atragerea de turişti.

    Stejarul secular de la Mercheaşa a fost descoperit în anul 2010, în urma unui concurs organizat pentru copii de către Fundaţia „Mihai Eminescu Trust”.

    O fetiţă din satul Mercheaşa a făcut descoperirea, după care Asociaţia Carpaterra împreună cu Institutul de Cercetare Agricolă şi Silvică Braşov au trecut la evaluarea vârstei stejarului după o metodă stabilită de cercetătorii englezi.

   Stejarul de la Mercheaşa are 9,3 metri circumferinţă, măsoară 21,3 metri înălțime, se află pe o păşune deschisă și s-a estimat că are peste 930 de ani, după evaluările făcute de cercetătorii de la ICAS Braşov. În jurul stejarului, la o distanţă de 150 de metri, s-a construit un gard pentru a fi protejat, iar cei care vin cu maşina trebuie să-şi parcheze autoturismul la o distanţă de 400 de metri de stejar. Și ceilalți copaci din zonă au o vârstă venerabilă (printre ei se află un alt stejar care are peste 500 de ani vechime).

    Satul Mercheaşa are 400 de locuitori, aparţine de comuna Homorod şi se află la 70 de kilometri de municipiul reşedinţă de judeţ. Din DN13 se ajunge în sat pe un drum neasfaltat cu o lungime de 10 kilometri.