110 ani de lăptărit, la Braşov

În 1900,  Alfred Jensen, un investitor danez  stabilit în Braşov, cumpără o  clădire de pe strada De Mijloc nr. 33,  unde deschide întreprinderea de  prelucrare a laptelui „Jensenischen Molkerei”. Făbricuţa  aproviziona oraşul cu lapte pasteurizat , dar şi cu unt şi  brînză.

Întreprinzătorul danez a avut, însă, mai multe  greutăţi cu afacerea. Una dintre acestea era vânzarea mai mică decât  cantitatea produsă. Încet- încet, fabrica devine nerentabilă, este  lichidată în 1902, apoi e preluată de Cooperativa de lăptărie. Aceasta  era organizată  ca o societate cu răspundere nelimitată şi avea peste  800 de membri fondatori, care, în 2 ani, au ajuns la aproape 1040 de  acţionari, în special producători de lapte. Aceştiau se obligau  să furnizeze materia primă necesară.  Încep să se  înfiinţeze primele  lăptării de colectare, în satele din jur. Cea din Hălchiu, de exemplu,  livra zilnic 3.500 de litri de lapte.
Apar magazine  proprii. Produsele lactate se puteau cumpăra de la  engros-işti, dar au apărut, apoi, şi magazinele proprii ale  Cooperativei. Unul exista la sediul fabricii, pe strada De Mijloc, 33,  iar altul pe Diaconu Coresi. În  timp, unii  membrii s-au dovedit  neloiali- îşi vindeau laptele către lăptărese, care le ofereau  un preţ mai mare decât Cooperativa. În perioada primului război mondial,  începe să  se simtă criza. În 1916, se întregistrează pierdieri mari de  vite, iar activitatea Cooperativei este paralizată. În 1926, clădirea   mare de pe strada De Mijloc, nr.33 este vândută firmei Stollwerck, iar  cu venitul realizat se construieşte, la aceeaşi adresă, o nouă fabrică,  modernă, cu o capacitatate de prelucrare de până la 30.000 de lapte zilnic. În 1938, an de mare creştere economică, s-au prelucrat  80.000  de hectolictri de lapte, din care 35.000 erau folosiţi pentru  fabricarea laptelui pasteurizat, iar 45. 000 pentru fabricarea  untului şi a brânzeturilor.
Marcă înregistrată,din 1965. După venirea comuniştilor, Cooperativa este naţionalizată. Şi în  perioada de după naţionalizare, se fabrică produse foarte apreciate:  unt, frişcă, burduf, telemea, caşcaval Penteleu, brânză Roquefort,  brânză Schweitzer, caşcaval  Dobrogea. Se deschide magazinul  Romlacta,  situat  pe Lungă , nr.24,  inaugurat în 1948. În 1955, se înfiinţează  Întreprinderea pentru colectarea şi industrializarea laptelui-IC.I.L.  În 1962, este dată în funcţiune o nouă fabrică de produse lactate, în  Braşov, pe actuala stradă Ecaterina Teodoroiu, nr.5 . unde se află  actualul sediu al S. C. ProdLacta. În 1964, a fost pusă în funcţiune  secţia de la Homorod, care producea brânzeturi fermentate. Tot în 1964,  s-a mai  deschis o secţie la Moeciu, profilată pe brânzeturi superioare  pentru produse speciale: Schweitzer, Trapist, Alpina, Olanda, Bran.  Pentru a proteja produsele, în 1965 sunt înregistrate internaţional, la  Geneva. Mărci, precum brânza Cedar şi telemeau de bivoliţă sunt cerute  la export.
Îngheţată, din 1968. În 1967, erau în  fabricaţie 60 de sortimente. În 1968, s-au deschis depozitul de produse  congelate şi secţia de îngheţată. Acest produs era foarte căutat- în  perioada iulie- octombrie 1968 s-au vândut peste 200 de tone de  îngheţată. Până în 1956, laptele se livra în bidoane, deci în  condiţii igienice precare, iar din 1970 se trece la îmbutelierea în  sticle de un litru. Din 1990,  fabrica braşoveană se numeşte ProdLacta,  iar în ultimii 20 de ani societatea braşoveană şi-a extins pieţele, dar  şi numărul de produse. Premiile obţinute  arată că această companie a  reuşit să se menţină în topul celor mai performante societăţi româneşti.  În urmă cu câţiva ani, s-a introdus o  linie de amabalat UHT, de ultimă  generaţie. Directorul ProdLacta, Mariana Eftimie: "Consumatorii  ProdLacta sunt cei care caută puritatea şi proprietăţile laptelui  original, în mulţimea de produse false. Misiunea noastră este să fim  oneşti faţă de consumatorii noştri şi faţă de produsul nostru: laptele”.