În 1994, UNESCO a inaugurat prima Zi Mondială a Educatorilor, pentru a marca semnarea, în 1966, a recomandării făcute de UNESCO şi Organizaţia Internaţională a Muncii privind condiţiile de muncă ale personalului didactic. De atunci, această zi se sărbătoreşte în fiecare an la data de 5 octombrie, în peste 200 de ţări.
Ziua Mondială a Educaţiei este cunoscută drept „World Teachers' Day”, în engleză sau „Journée Mondiale des Enseignants”, în franceză.
UNESCO a creat această zi pentru a atrage atenţia anumitor guverne asupra condiţiilor rele de muncă în care cadrele didactice îşi desfăşoară activitatea, asupra salariilor mici ale acestora. Însă manifestările din această zi ţin să ne reamintească şi faptul că o educaţie de calitate reprezintă cheia unei reuşite profesionale.
În mai multe ţări, Zilele Profesorilor sunt destinate a fi zile speciale de apreciere a cadrelor didactice. Unele dintre ele sunt sărbătorite la sfârşitul săptămânii, în timp ce altele sunt celebrate în timpul zilelor lucrătoare, exact pe 5 octombrie.
Ziua Mondială a Educaţiei este o zi sărbătorită în toată lumea, dar nu este recunoscută ca o zi în care se stă acasă, ci una în care se organizează tot felul de manifestări cu caracter educativ, care implică elevii şi profesorii.
În România, printr-un Ordin de Ministru al Educaţiei Naţionale şi Cercetării, este prevăzut ca pe 5 octombrie, de Ziua Mondială a Educaţiei cursurile să nu se desfăşoare conform programului obişnuit, ci puţin altfel. În fiecare judeţ, sindicatele din educaţie şi inspectoratele şcolare au avut ca sarcină să stabilească modul în care va fi marcată această sărbătoare în unităţile de învăţământ. Fiecare federaţie sindicală, în înţelegere cu Inspectoratul Şcolar, a stabilit un program specific.
Referindu-se la principiile noii paradigme a educației, s-a stabilit în 1992 „principiul egalitarist și flexibilitatea și integrarea vârstelor", referindu-se la faptul că ritmurile înaintării în materie pot fi diferite, datorită diversității individuale. Egalizarea șanselor de reușită în învățământ nu înseamnă promovarea unui egalitarism, a unui tratament identic pentru toți în numele egalității, ci din contră, egalizarea înseamnă „a oferi fiecărui individ un ritm și forme de învățământ care să i se potrivească".
În 2016, de Ziua Educaţiei, se marchează 50 de ani de la adoptarea Recomandării UNESCO şi a Organizaţiei Internaţionale a Muncii cu privire la statutul cadrelor didactice (1966). Profesorii sunt indispensabili unei educaţii echitabile şi de calitate, astfel încât aceştia "trebuie să fie recrutaţi şi remuneraţi în mod adecvat, să fie motivaţi, să beneficieze de o formare profesională satisfăcătoare, să fie susţinuţi şi dotaţi cu resurse suficiente.
Educaţia ... foarte importantă. Esenţială pentru o societate. Ni se dă şansa să fim educaţi! Şi ar trebui să fim conştienţi cât de norocoşi suntem! Educaţia reprezintă un tot unitar, o legatură stransa - profesor şi elev. Unul fără altul nu se poate. La mulţi ani profesori, la mulţi ani elevi! La mulţi ani şi cât mai buni sistemului de învăţământ din România!
Spunea un proverb vechi chinezesc : „Educatorul este cel care deschide poarta, dar cel care are puterea să intre este elevul!" Hai să facem în aşa fel ca la noi în România să fie din nou valabile vorbele din bătrâni: "Ai carte, ai parte!"
