Bolile cardiovasculare constituie în ziua de astăzi prima cauză a mortalităţii din lumea întreagă.
În acest sens, specialiştii avertizează că "emoţiile extreme şi activitatea fizică foarte intensă au un efect negativ asupra organismului". Ambele pot să ridice presiunea sanguină şi frecvenţa cardiacă, alterând astfel fluxul circulator prin intermediul vaselor de sânge şi reducând fluxul de sânge care ajunge la inimă. Acest proces este important, în special în cazul vaselor de sânge care sunt afectate de depunerile de colesterol şi care pot obstrucţiona fluxul de sânge, provocând infarctul.
Zi de zi, oră de oră, minut cu minut, starea de spirit a unui om este modelată de evenimentele care au loc în jurul lui, de situaţia personală şi profesională. Toate acestea generează emoţii, trăiri, iar unele dintre ele pot fi foarte nocive pentru sănătate.
Chiar dacă emoţiile sunt o forţă puternică şi inevitabilă din viaţa fiecaruia, acestea pot avea un impact negativ asupra sănătăţii, mai ales dacă sunt emoţii negative. De regulă, şi emoţiile pozitive precum o stare de surprindere puternică în urma unei surprize sau o stare de bucurie imensă pot avea, în unele cazuri, urmări neplăcute asupra persoanelor care au probleme cardiace. În schimb, emoţiile negative ne macină pe fiecare în parte.
Atacurile de furie pot favoriza apariţia atacurilor de cord şi în general, cresc riscul problemelor cardiovasculare. Şi nici nu-i de mirare! În momentul în care apare furia în starea de spirit a unui om, corpul este inundat de numeroase substanţe secretate în exces, precum adrenalina şi noradrenalina.
În timpul unui atac de furie, se generează un flux mărit de sânge la lobii frontali ai creierului, adică în acele zone responsabile cu gândirea logică. Din acest motiv, în momentele de furie, oamenii tind să acţioneze iraţional sau să facă anumite lucruri pe care nici nu le-ar fi conceput atunci când aveau o stare de spirit generală bună.
Accesele de furie au impact şi asupra sistemului cardiovascular. Medicii au constatat că şi la două ore după un moment de furie, individul în cauză prezintă un risc de cinci ori mai mare de a suferi un atac de cord şi de trei ori mai mare de accident vascular cerebral, comparativ cu momentele de calm ale persoanei în cauză.
Accesele de furie pot fi mai dese în anumite perioade, ca atunci când suntem obosiţi sau când trecem prin schimbări. De multe ori, se întâmplă să nu ne dăm seama că în spatele ieşirilor noastre stau cu totul alte motive decât cele care, aparent, ne-au făcut să răbufnim. De exemplu, o nemulţumire care mocneşte şi pe care nu ştim cum să o rezolvăm ne poate face să reacţionăm exagerat la cea mai mică provocare din jur. Trebuie deci să ne analizăm, cu toată onestitatea, pentru a afla care sunt supărările noastre reale.
Furia este normală atâta timp cât nu reprezintă un pericol pentru tine şi pentru cei din jur şi nu îţi controlează viaţa. Dacă ajungi să îi loveşti pe ceilalţi, dacă răbufneşti des sau foarte violent, s-ar putea să ai nevoie de ajutor specializat. În plus, un psihic supus mereu emoţiilor negative dăunează sănătăţii întregului organism. Cu alte cuvinte, îţi faci rău singur.
Manifestările moderate de furie sunt bune pentru că te ajută să te eliberezi de stres. Dacă ţii totul în tine, emoţiile negative te vor consuma şi există pericolul să ajungi la depresie, la hipertensiune sau chiar la infarct. Psihologii recomandă ca atunci când simţi că te înfurii să tragi adânc aer în piept, apoi să numeri în gând până la zece. În caz că situaţia ţi-o permite, poţi încerca să îţi expui cu calm punctul de vedere.
În cazul în care însă accesele de furie devin prea dese şi prea intense sau violente, e bine să cerem ajutor specializat, pentru a putea să revenim la normal.
