Era o vorbă înainte de 1989, apropo de politica de cadre: trebuie să fii în acvariu ca să ai șansa unei promovări. Ne și imaginam amuzați cum cineva, persoană importantă, caută un candidat pentru cine știe ce post – bagă mîna în acvariu, prinde un ”peștișor” și zice: ăsta e, e verificat, e de-al nostru, e din acvariu, e bun!
Mi-am amintit de vorba asta aflînd că proaspăt alesul șef al CSM, judecătorul Bordea, e fiu de fost general de Securitate. Parca-ar fi fost scos din acvariu, nu? Predecesoarea acestuia la șefia CSM, Oana Schmid Hăineală, e fiică de procuror ceaușist, fost șef al Procuraturii Covasna, numit după 89 procuror șef pe București. Fosta ministresă a justiției Monica Macovei, actualmente europarlamentar, este fiica unui magistrat ceaușist, fost consilier la Consiliul de Stat, decorat cu Steaua RSR. Tatăl șefei DNA, Codruța Kovesi, a fost timp de 30 de ani procuror șef la Mediaș. Președintele ANI, Horia Georgescu, este fiul unui colonel de interne, fost, înainte de 89, comandant al penitenciarului Codlea.
Și mai sînt destui, lista este aparent nesfîrșită. Doar așa, pentru culoare, să mai reținem că Sorin Oprescu, primarul capitalei și posibil candidat prezidențial, este fiu de general de Secu. Și că tatăl lui Mircea Geoană, ex prezidențiabil, a fost general de armată în vechea orînduire. Stai și te întrebi, cum așa? Păi, e simplu. E o încrengătură indestructibilă. O șerpărie subterană de interese și complicități. Toți se cunosc și se promovează reciproc, după pricipiul ”o mînă spală pe alta și amîndouă spală obrazul”. Mai spuneam noi ceva, cînd eram mai tineri: ”copiii șefilor noștri vor fi șefii copiilor noștri”. Cam așa se întîmplă.
P.S. Nu l-am uitat pe Traian Băsescu. Evident, el a preluat din mers ”șerpăria”, care funcționa cam la întîmplare pe vremea lui Iliescu, și-a subordonat-o și se folosește de ea fără grețuri. Băsescu e șeful Acvariului.
