Află de ce e bine să consumăm cât mai des ouă

Oul este un produs 100% natural. Până în antichitate se consumau numeroase feluri de ouă, ca cele de struţ, de păun, de porumbel, dar cu timpul oul de găină este cel care s-a impus.

Se mănâncă, de asemenea, ouă de prepeliţă, de raţă, de gâscă, dar asta mai rar. Oul este un aliment bogat în proteine, minerale (fier şi calciu), dar şi vitamine (A, D, E şi B), considerat complet. Cantităţile de vitamine din ouă variază în funcţie de specie, de hrană, dar şi de îngrijirea găinilor. Astfel, de exemplu, vara ouăle sunt de 2-4 ori mai bogate în vitaminele A şi D decât iarna.
Ouăle constituie un substitut excelent pentru carne. Din punct de vedere dietetic, oul potoleşte foamea şi permite corpului nostru, dacă este mâncat dimineaţa la micul dejun, să preia cât mai puţine calorii pe timpul zilei.
Ouăle conţin şi vitamina D, care ajută la consolidarea oaselor. Oul fiind un produs perisabil, trebuie multă atenţie la conservarea sa. Cel mai des se conservă chiar în coaja sa, care nu trebuie spălată, fiindcă este acoperită cu o substanţă naturală care protejează oul de bacterii. Dacă coaja oului este spartă, el se poate păstra nealterat mai puţin timp.
1. Ouăle de raţă. În general, ouăle de raţă sunt mai mari decât cele de găină. Ele sunt excelente fierte, ochiuri, prăjite. De ce însă nu se găsesc de cumpărat în magazine? După al doilea război mondial, ouăle de raţă au fost semnalate într-un raport ca alimente susceptibile să fie contaminate cu salmonela, dându-le astfel o reputaţie proastă, nejustificată. Totuşi, faţă de ouăle de găină, se impun mai mari precauţii în conservare. Coaja oului de raţă are porii mai mari decât cea a oului de găină, astfel procesul de alterare este mai rapid şi este indicat să fie consumate în primele 10 zile.
2. Ouăle de prepeliţă. Încă din antichitate, ouăle de prepeliţă erau cunoscute pentru proprietăţile lor antialergice. Trebuie însă consumate cu precauţie, datorită faptului că pot declanşa o creştere a colesterolului.
Ouăle de prepeliţă se pot găti în multe feluri: fierte tari (se fierb cam 4 minute), fierte moi (1 minut şi jumătate în apă clocotită şi uşor sărată; merg excelent în amestec cu ficat prăjit), omletă sau pane.
3. Ouăle de struţ. În ultima vreme, oul de struţ a revenit în actualitate datorită construirii în Europa de ferme specializate în creşterea acestei specii. Oul de struţ este cel mai mare ou, având cam 1,2-1,8 kg şi reprezintă echivalentul a vreo 30 de ouă de găină. Datorită mărimii sale, se pretează foarte bine pentru o papară uriaşă, din care ar putea mânca pe săturate vreo 15 oameni.