Zi tristă pentru teatrul şi filmul românesc. Încă un veteran al artei din ţara noastră nu mai e lângă noi. Încă o stea a apus. Actorul ION BESOIU a murit.

   Marele actor a decedat la Spitalul Fundeni din Bucureşti.

 Îndrăgitul actor s-a stins din viață la vârsta de 85 de ani. Trecerea în neființă a actorului a îndurerat lumea teatrului și a cinematografiei. Ion Besoiu a lăsat în urmă multă durere și suferință în rândul celor care l-au iubit și l-au apreciat. Dar îndoliază şi inimile românilor care i-au admirat cariera artistică şi l-au iubit pur şi simplu, pentru ceea ce era în spectacolele sale.

 Marele actor al României s-a născut pe 11 martie 1931, la Sibiu și și-a dedicat zeci de ani din viață teatrului și filmului românesc.

 A debutat în carieră la 19 ani, în 1950, dar consacrarea a cunoscut-o abia după 1978, după apariția filmului ”Toate pânzele sus”, în care i-a avut ca parteneri pe marii actori Ilarion Ciobanu și Jean Constantin.

 Ion Besoiu a jucat 16 ani pe scena Teatrului „Radu Stanca”, din Sibiu, după care s-a mutat la București, unde a susţinut spectacole la Teatrul „Lucia Sturza Bulandra” și a fost, ulterior, timp de 12 ani directorul acestui teatru.

  Actorul a jucat şi în multe filme de referinţă româneşti: „Furtuna”, „Neamul Șoimărestilor”, „Haiducii”, „Răscoala”, „Mihai Viteazul”, „Ciprian Porumbescu”, „Păcală”, „Ion, blestemul pământului, blestemul iubirii”, „Ultima noapte de dragoste” sau „Lumini și umbre”.

 Cele mai cunoscute roluri de teatru ale sale sunt Cloșca, în "Procesul lui Horia" (1967), Serebreakov, în "Unchiul Vanea" (1983), Polonius, în "Hamlet" (1985), Oronte, în "Mizantropul" (1989), Corifeu, în "Antigona" (1993), Ferapont, în "Trei surori" (1995), Senecus, în "Caligula" (1996), și Muhoiarov Ivan Matveevici, în "Oblomov" (2003).

  Ion Besoiu a fost declarat în 2001 cetățean de onoare al orașului Sibiu, în care s-a născut. La 19 martie 2001, cu ocazia împlinirii vârstei de 70 de ani, Președintele de atunci al ţării l-a decorat cu Ordinul Național „Steaua României”, în grad de cavaler, subliniind contribuția lui Besoiu la „dezvoltarea artei teatrale românești, prin prestigioasa și remarcabila sa activitate de actor, director de teatru și pedagog.”

  Ion Besoiu a primit, în anul 2002, Premiul de Excelență al Cinematografiei Române. Actorul a ocupat şi funcția de președinte executiv al unei Fundații din Sibiu, care îi ajută pe tinerii talentați și care oferă premii etnografilor.

    Ion Besoiu avea pregătit, de câțiva ani, locul de veci. Acesta se află în Capitală, pe Aleea Artiștilor.

 Acum, actorul va fi înmormântat chiar acolo, la Cimitirul Bellu, lângă cea de-a patra soție, Luminița, cea care a fost marea iubire a actorului, sufletul său pereche!

     ION BESOIU nu mai e. A avut un farmec personal unic, pe care nu o sa-l mai poată deţine altcineva. Cu prezenţa sa, îi fascina pe cei care îl priveau, făcându-i să-l admire şi să-l iubească. România a mai pierdut o stea. E trist când ne părăsesc artiştii.