În perioada interbelică, Braşovul era un oraş vesel. Oamenii îşi permiteau destul de des să meargă la o cârciumă sau la o terasă pentru a mânca sau a bea ceva. Centrul vechi era plin de localuri de lux, dar şi de tot felul de cârciumioare, care avea, fiecare, clienţi fideli. Se mânca şi se bea pe săturate, fără a sărăci. Nu lipseau, în cartierele mărginaşe, aşa zisele bombe, unde muncitorii îşi înecau amarul în alcool.
Patronii de localuri o duceau bine, dacă e să ne luăm după o statistică - în 1920, la Braşov, exista o crâşmă la 200 de locuitori. La cârciumă, se făcea politică, se aflau "ultimele ştiri" , se încheiau afaceri sau se încingea câte o partidă de cărţi . Era un fel de club al bărbaţilor, care se relaxau la o friptură şi la un pahar cu vin sau…mai multe. În presa vremii, apăreau anunţuri mari care vesteau deschiderea vreunui local sau în care patronii îşi îmbiau potenţialii clienţi cu tot felul de atracţii gastronomice.
• Coroana, local de lux
Pe strada Republicii, se afla unul din cele mai vechi localuri de lux din oraş. Restaurantul Coroana a fost inaugurat în anul 1910. Până la apariţia restaurantului ARO, în 1939, Coroana era considerat de mulţi cel mai select din oraş. Şi pentru că erau mulţumiţi de cum şi cu ce au fost serviţi, clienţii lăsau şi un bacciş, care mergea până la 10 la sută din nota de plată. În perioada comunistă, Coroana a fost rebotezat în Postăvarul, pentru că vechea denumire aducea aminte de monarhie. După 1990, şi-a reluat prima denumire. În Piaţa Sfatului, unde se află acum Restaurantul Chinezesc, era pe vremuri un loc select de întâlnire a elitei Braşovului, restaurantul Luther. Era localul pe care-l frecventau intelectualii - medici, profesori şi, în special, avocaţi. Patronul restaurantului Luther era renumitul comerciant Ioan Moşoiu, care era considerat un adevărat fiu al Braşovului, datorită donaţiilor pe care le făcea, în special pentru liceul Şaguna. (Elena CRISTIAN)