A desenat în „Arici Pogonici”, „Cutezătorii”, „Luminiţa”. A desenat inclusiv ilustațiile pentru„Toate pânzele sus” și a creat multe personaje. Este vorba despre Puiu Manu, cel mai longeviv creator de bandă desenată din lume, care este subiect de expoziţie la Muzeul Judeţean de Istorie.
Expoziţia „Puiu Manu. Povestea unui maestru al benzii desenate istorice” face parte din Festivalul de Benzi Desenate Braşov, singurul de acest gen din România.
„E o expoziţie vie şi dacă aş putea, l-aş ţine pe domnul Puiu Manu în expoziţie să fie ghid. Ar fi senzaţional, dar domnul Puiu Manu totuşi are o vârstă, însă este foarte dinamic, plin de bucuria de a desena. Ne-a dat cu mare încredere lucrări care îi sunt foarte dragi, care vorbesc despre cariera şi viaţa sa, avem acolo desene de la diverse lucrări în original, lucrări apărute în anii 50, pe care cu greu le mai găseşti în biblioteci. Este povestea unui maestru al benzii desenate româneşti, pentru mine, a celui mai mare maestru al benzii desenate româneşti, o poveste frumoasă, care îţi arată că poţi să treci prin viaţă cu zâmbetul pe buze şi asta datorită pasiunii pentru artă, talentului cu care s-a născut, dar şi a faptului că a iubit istoria”, a spus, la vernisaj, istoricul Nicolae Pepene, director al Muzeului Judeţean de Istorie Braşov.
Prima bandă desenată – în anul 1957
Puiu Manu a debutat la începutul anilor ’50, pe când era student la Institutul de Arte Plastice din Bucureşti, cu desene şi ilustraţii apărute în diverse publicaţii pentru copii, existente în epoca comunistă. Prima sa bandă desenată a apărut în 1957, în revista „Cravata Roşie” şi se numea „Comoara lui Montezuma”.
În prezent are peste 1.000 de planşe de bandă desenată şi sute de poveşti pentru oricine vrea să îl asculte. Şi de pe vremea comunismului (pe când totul era filtrat de cenzură), şi din vremurile de după 89.
Puiu Manu nu a făcut doar bandă desenată. A terminat secţia grafică şi pictură murală a Institutului de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu”. A realizat şi pictură murală şi grafică şi afişe şi ilustraţie de carte. Însă, acum, numele său este asociat cu benzile desenate.
Îi place să deseneze şi va mai desena în continuare. Spune că nu are lucrări preferate, toate au fost preferate ale sale şi pe câteva brașovenii le pot vedea în cadrul expoziţiei din Casa Sfatului până în luna ianuarie 2020.
Tot la Muzeul Judeţean de Istorie vizitatorii vor mai putea vedea şi o expoziţie de caricaturi politice, puse la dispoziţie de de Centrul Raţiu pentru Democraţie din Cluj, precum şi o expoziţie out-door, despre ultimul an de apariţie al revistei Cutezătorii.
