Sari la conținut

Fostul președinte al Comunității Evreiești, cetățean de onoare al Brașovului

fostul-presedinte-al-comunitatii-evreiesti-tiberiu-roth-cetatean-de-onoare-al-brasovului

Cel mai cunoscut evreu din Braşov,Tiberiu Roth, este de vineri, cetăţean de onoare al orașului nostru!

Fostul președinte al Comunității Evreiești, Tiberiu Roth, a primit vineri titlul de cetăţean onoare al Braşovului, în şedinţa de Consiliu Local. Preşedintele Comunităţii Evreilor din Braşov spune că deşi nu este născut la Braşov, se simte braşovean, mai ales că a trăit aici, în inima ţării, 65 de ani, cea mai mare parte a vieţii sale.

Preşedintele Asociaţiei Evreilor din Braşov, Tiberiu Roth, a primit vineri titlul de Cetăţean de onoare al municipiului Braşov. Consiliul Local a aprobat propunerea primarului de a acorda acest titlu celui care timp de 30 de ani a fost liderul comunităţii evreilor din Braşov, contribuind inclusiv la dezvoltarea relaţiilor culturale cu Israelul, municipiul Braşov fiind oraş înfrăţit cu oraşul Rishon Le Sion din Israel.

65 de ani din cei 85 i-a trăit la Braşov

Prezent vineri la şedinţa de Consiliu Local, unde i-a fost înmânată diploma simbolică de Cetăţean de Onoare, Tiberiu Roth a mărturisit că, deşi nu este născut la Braşov, se simte braşovean, mai ales că a trăit aici cea mai mare parte a vieţii sale, adică 65 de ani din cei 85 care măsoară viaţa sa. „ Vă mărturisesc că și pentru mine a fost o surpriză. Este o onoare pentru mine să primesc acest titlu. Eu fac luna viitoare 85 de ani. Din cei 85 de ani, 65 i-am trăit la Braşov. Mă socotesc braşovean, chiar dacă nu m-am născut aici. Pentru mine, Braşovul este inima ţării. Oricum, Braşovul este în mijlocul ei. Mai mult decât atât, aşa cum rezultă şi din frumoasa lui stemă, Braşovul este şi coroana acestei ţări. Vă asigur că în anii pe care îi mai am de trăit, sper că încă vreo 15 de acum înainte, am să fiu, cât pot şi cum pot, alături de dumneavoastră, să susţin acest minunat oraş, care este şi al meu”, a declarat Tiberiu Roth, vineri, când a primit titlul de Cetăţean de Onoare al Braşovului.

,,Am ținut foarte mult ca propunerea mea ca d-nul Tiberiu Roth să devină cetățean de onoare al Brașovului să fie supusă aprobării în ședința de consiliu de astăzi (vineri, n.r.) deoarece suntem la câteva zile de una dintre momentele importante din istoria omenirii, când se marchează Ziua Comemorării Holocaustului (27 ianuarie) și cu câteva zile înainte de aniversarea domnului Roth, când împlinește o frumoasă vârstă. Cred că am ales cel mai potrivit moment pentru a cinsti una dintre personalitățile orașului nostru, care a contribuit semnificativ atât la viața economică a orașului, dar și la dezvoltarea relațiilor internaționale ale Brașovului cu Israelul, inclusiv la înfrățirea noastră cu orașul Rishon Le Zion”, a declarat primarul George Scripcaru, în momentul în care i-a înmânat acest titlu.


     O poveste de viaţă în cadenţa secolului

În CV-ul scris în 2014, Tiberiu Roth spune mai degrabă pe scurt povestea vieţii sale. El crede că cei mai importanţi ani din viaţă sunt primii zece, care s-au încheiat odată cu cel de Al Doilea Război Mondial. „Tot ce mai ştiu şi astăzi am învăţat atunci. Adică, să vorbesc când ştiu şi să tac când trebuie, să scriu puţin şi să citesc mult, să iubesc şi să respect fără calcule de eficienţă, să gândesc şi să încerc să înţeleg, să fiu ascultător sau rebel după cum mă îndeamnă inima şi mintea (dacă ce s-au înţeles). Tot atunci am învăţat să mă mir şi să admir…“, povesteşte Tiberiu Roth. „În al doilea deceniu al vieţii mele (1945- 1955) am devenit din «pui de jidan» fiu de moşier, tatăl meu a fost arestat şi deţinut la domiciliu forţat. Eu m-am «strecurat» prin liceu şi apoi facultate, făcându-mă inginer, ca mai toţi prietenii şi colegii mei, deşi nu simţeam nicio vocaţie pentru această profesiune.

În al treilea deceniu am «construit» «socialismul» alături de alte milioane de români (că nu erai chiar «pur sânge» nu mai conta … dacă stăteai în «banca ta«) şi se vede ce a ieşit. În al patrulea deceniu (1965-1975) m-am căsătorit. Pe Vera, soţia mea, am văzut-o prima oară în oglindă, dar chiar şi aşa era frumoasă (şi nu doar atât!!). (...) Nu a fost doar o dragoste la prima vedere, ci şi o căsătorie la prima vedere! Iubirea noastră şi fructul ei, Roby, au fost cele mai mari daruri, de fapt singurele esenţiale, din prezentul şi viitorul meu CV … În al cincilea deceniu am ajuns prin concurs … (de împrejurări) director tehnic la cea mai mare întreprindere din România de atunci (cu 26.500 de angajaţi). După un timp (prea lung) am fost «mazilit», dar am apucat totuşi să văd lumea pe bani publici. În al şaselea deceniu am «cercetat» şi am predat la Universitate conform principiului «Cine ştie face, cine nu ştie, învaţă pe alţii să facă». (...). În al şaptelea deceniu am apucat să transform numeroasele experienţe de întreprinzător privat, pe care le-am încercat, începând cu anul 1990, într-o reuşită (nu ieşită din comun!), confirmând că eşecuri fără succes există (chiar numeroase), dar succes fără eşecuri, nu!

În al optulea deceniu (pe care intenţionez să-l închei cu succes, curând) am reluat călătoriile prin lume care timp îndelungat mi-au fost interzise, de capriciile regimului totalitar“, scria Tiberiu Roth, în „CV-ul“ său în 2014.

Comentarii

Ultimă oră