Vacanța de primăvară, care acum are patru săptămâni, în loc de două cum era stabilit inițial, e un prilej numai bun pentru lectură . Este vorba despre o recomandare de lectură pentru copii și adolescenți, oferită de Ștefan Lefter, elev în clasa a XI-a la Colegiul “Mihail Cantacuzino” din Sinaia.

 

4 cărți, câte o carte pentru fiecare săptămână: titluri de delectare și ușor, foarte ușor de urmărit. Un exercițiu bun și o odihnă pentru ochii ațintiți în ecran 6-7 ore pe zi în lunile de școală, care au trecut până acum. Propunerile sunt structurate pe categorii: patru pentru copiii din clasele 0 – IV, alte patru pentru copiii din gimnaziu și patru pentru liceeni. Totodată, pot fi citite în ordinea în care sunt recomandate / pentru fiecare clasă în parte.


Pentru ciclul primar


“Fram, ursul polar“, de Cezar Petrescu – De când cărticica a apărut în România, de prin anii 1930, Fram e arhicunoscut: este un urs polar îndrăgit, dar ținut captiv pentru spectacolele de la circ. Oare va ajunge cumva înapoi, acasă, pe gheață?


Cartea cu Apolodor“, de Gellu Naum – Cântă la cor, e strălucitor și atrăgător. Sărmanul Apolodor are o singură dorință, împinsă de un dor imens: să fie acasă, la familia lui, în regiunea Labrador. Până acolo, străbate Alaska și află că, de fapt, nu în Labrador sunt cei dragi lui, ci altundeva. Așa ajunge în Africa, în deșert, în Mozambic, în India.


“Băiatul din cutia de biscuiți“, de Heather Dyer – Trei veri se joacă cu o cutie de trucuri magice găsită în pod. Atunci când unul dintre ei se micșorează și ajunge pe fundul unei cutii de biscuiți, nimic nu mai este ceea ce pare.
Povestea unui omuleț din clasa a IV-a“, de Judy Blume – Peter Warren are nouă ani și e în clasa a patra. Așa se introduce el mereu. Locuiește într-un apartament, în New York, cu părinții și Fudge, fratele cel mic. Și, chiar dacă are camera lui proprie, tot se simte sufocat de Fudge care pare să îl încurce încontinuu.


Pentru elevi de gimnaziu


“Cititorul din peșteră”, de Rui Zink – Personajul principal e la vârsta la care ar trebui să se preocupe de intrarea în lumea cărților. Numai că preferă televizorul. Într-o fugă (el fiind hoț), ajunge pe o insulă pustie după ce naufragiază. Nu are nimic de făcut altceva decât să citească, să afle lucruri și oameni, să respire valori din cărți – totul pentru că peștera în care se află ascunde un monstru necunoscut lui: un cititor de carte. Urmează provocări și discuții deosebite.


“Theodora Tenpenny și tabloul pierdut“, de Laura M. Fitzgerald – S-a remarcat că ar fi un fel de “Cod al lui da Vinci pentru copii”. Și este. În această carte se împletesc misterul, prietenia, muzeele, familia, motivul bunicului și motivul operei de artă. Theodora rezolvă un mister, iar lectura e lejeră.


“Cum am supraviețuit clasei a VIII-a”, de Robert Ersten (coordonator Ioana Nicolaie) – o colecție de impresii și de trăiri. Dora, Clara, Raul, Filip și Luca, elevi în clasa a VIII-a întemeiază o “societate” de salvare a lumii: Reparabile Tempus. Tot în acest an reapare în școală și profesoara de germană Vlăsceanu care îngreunează viața școlii. Goana echipei după aflarea de răspunsuri se dovedește a fi o fugă după răspunsuri interioare.


“Viața lui Pi“, de Yann Martel – Pi Patel e un copil din India îndrăgostit deopotrivă de spiritualitate și de animale. Atunci când tatăl său hotărăște ca familia să plece în Canada, adolescentul nu prea își dă seama prin ce are să treacă. Barca naufragiază la un moment dat, iar supraviețuitorii sunt puțini: o zebră, o hienă, un tigru, un urangutan, niște gândaci. Îl va ajuta pasiunea pentru religie și înălțare să înțeleagă ce i se întâmplă?


Pentru liceeni


“Stand and deliver“, de Dale Carnegie – pentru perfecționarea discursului. De câte ori ai simțit nevoia să transmiți o idee, dar te-ai lovit de zidul confortului, de teama celorlalte priviri din jurul tău? Dale Carnegie, prin propriul discurs clar, te ajută să vorbești fără grijă despre pasiunile tale, să comunici structurat și să exprimi o opinie cu impact.


“Scurtă istorie ilustrată a românilor“, de Ioan-Aurel Pop – Ai șansa să îți pui la punct istoria națională. Într-o manieră argumentată și povestită, cartea e o incursiune în timpurile poporului nostru, pornind de la timpuriu și către actual: în secole, subcapitole. Ilustrațiile sunt mai mult decât punctuale.


“Scrisoare către tata“, de Franz Kafka – Este o carte autobiografică și, mai exact, lupta lui Franz Kafka împotriva tatălui său. Stilul lui e inconfundabil: realitatea devine suprarealitate, fiecare gând scris poate să treacă fie la coșmar, fie la paradis, în orice caz foarte bine conturat. E o luptă interioară, parcă cititorul devine Franz și ajunge să îi poarte războiul.


“Stoicismul“, de Marcus Aurelius – Sună învechit Marcus Aurelius, împărat roman de prin anii 100 – 200 după Hristos, dar ceea ce scrie, ceea ce s-a păstrat din vorbele lui e de mare valoare. Pentru cine caută să își definească sau să își definitiveze personalitatea, e o mare șansă să culeagă repere de gândire: nu trebuie să știi filosofie, ci doar să citești puncte de vedere și atitudini.