Sari la conținut

Tradiţii şi obiceiuri braşovene de Crăciun – credinţe, ritualuri, superstiţii

traditii-si-obiceiuri-brasovene-de-craciun-credinte-ritualuri-superstitii

La braşoveni, credinţele şi riturile legate de solstiţiul de iarnă şi, implicit, de Crăciun sunt foarte importante, acestea păstrându-se mai bine pe la sate, potrivit amosnews.ro

În Ajunul Crăciunului, gospodarii strâng de la vecini tot ce au dat cu împrumut, ca să îi găsească sărbătorile cu toata averea în casa. Tot în această zi, pe 24 Decembrie, se iese din post, până la Postul Paştilor. Dacă între cele două posturi perioada este mai lungă, se crede că anul care urmează va fi unul bun, mănos. Pentru ca în anul care vine să fie frumoase şi bogate, femeile pun un ban de metal şi o nucă în apă în care se spală.

În Ajun, gospodarii pun mâna pe toate uneltele din curte, ca în anii următori să le poată folosi cu spor. Nu este bine să se aducă în casa bradul de Crăciun înainte de 24 decembrie şi să se decoreze după 12.00 noaptea. Cu o zi înainte de Crăciun, sătenii pun într-o găleată cu apă o potcoavă. Primul va bea gospodarul, care apoi o va da vitelor, astfel ca ele să fie tari ca fierul. Găinilor li se va da de mâncare din ciur sau sită, ca în anii următori să facă ouă mai multe.

Ciobanii aşază sub pragul casei un drob de sare învelit, pe care îl lasă în acel loc până la 'Alesul oilor', care are loc în fiecare an, în luna aprilie. Atunci ei îl scot, îl macină şi îl amestecă cu tărâţe, după care îl dau oilor, pentru ca turma să sporească. Hornurile se curăţă, iar funinginea se pune la rădăcina pomilor, care vor avea un rod mai bogat. În noaptea dintre Ajun şi Crăciun se priveghează. În timpul priveghiului, pe masă se pune un colăcel cu un cuţit înfipt în el. Masa, aşezată la ora 17.00, în Ajun, trebuie să rămână întinsă toată noaptea, iar cine are cămin va lăsa focul aprins în tot acest timp.

De Crăciun, pâinea se aşază sub masă, ca să atragă norocul, iar sub faţa de masă se pune pleava de grâu, pentru belşug. Până la Crăciun, toată lumea trebuie să se împace cu duşmanii.

Tot pe la sate există credinţa conform căreia, în Ajun, mâncarea de căpetenie este grâul. Când sătenii se aşază la masă, mai întâi gusta din grâu şi îl arunca cu lingura în sus, pentru 'a se prinde de grindă, că se prinde rodul'. Pentru a respecta scena 'Cinei cea de taină', la care au participat 12 apostoli şi Domnul Christos, în Ajun este bine să se gătească 12 feluri de bucate. Turtele de Crăciun se mai numesc în unele părţi ale ţării şi 'pelincele Domnului'. La masă, sătenii stau cu picioarele pe topor, ca să fie tari ca fierul peste an.

Comentarii

Ultimă oră