Astăzi începe Postul Adormirii Maicii Domnului, astfel că luna august - numită în calendarul tradiţional Gustar, pentru bogăţia şi varietatea roadelor - stă sub protecţia Sfintei Fecioare Maria, Născătoarea de Dumnezeu.
Acesta e, din punct de vedere cronologic, ultimul post de durată din cele patru rânduite de Biserica Ortodoxă de-a lungul anului bisericesc, an ce se încheie în 31 august. Fiind considerat un post de întristare, închinat Sfintei Fecioare Maria, dar evenimentului consemnat de Tradiţie ca „Adormirea Maicii Domnului”, acesta este mai aspru chiar şi decât Postul Naşterii Domnului (al Crăciunului). Nu se consumă untdelemn (ulei vegetal) şi vin, decât sâmbăta şi duminica, iar în 6 august, când se prăznuieşte Schimbarea la Faţă a Domnului, se dă dezlegare şi la peşte. Este un post cu durată fixă, care începe în fiecare an, în 1 august şi se încheie în 14 august, cu Prohodul Maicii Domnului. De aceea, nici nu se cuvine ca femeile care poartă numele Maria să îşi sărbătorească onomastica în 15 august, ci în 8 septembrie, când se celebrează Naşterea Maicii Domnului (Sântă Mărie Mică). Postul este atât de aspru, încât şi dacă sărbătoarea din 15 august cade într-o zi de miercuri sau vineri, nu se dă dezlegare decât la peşte pentru masa de praznic.
Macaveiul ursului
Prima zi de post coincide cu cea numită în calendarul tradiţional românesc "Macaveiul ursului". La Macavei se încheie şi anul apicol. Acum acum sunt retezaţi stupii, adică este scursă toată mierea şi se lasă doar atât cât le trebuie albinelor să treacă cu bine peste iarnă. După ce curăţă bine stupii şi îi pregătesc pentru anotimpul rece, oamenii organizează petreceri la care se servesc turte şi ulcele de vin îndulcit cu miere. Important este ca fiecare mesean să guste din fagurii de miere puşi deoparte, ca să fie feriţi de animalele pădurii. Stuparii se ospătează cu vinuri îndulcite cu miere şi cu turtiţe calde. Sărbătoarea mai este cunoscută şi drept Macaveiul ursului. Acum încep a coborî urşii de la munte şi a se împerechea. În tradiţia populară, ursul are un loc foarte important şi de aceea este cinstit cum se cuvine. Se spune despre urs că influenţează ursitoarele la naşterea copilului. Pruncii unşi cu untură de urs de către moaşe cresc voinici, iar copiii bolnavi de "sperietoare" se vindecă dacă sunt afumaţi cu păr de urs. Bărbaţii călcaţi primăvara de urs nu mai suferă de dureri de spate tot anul. Moş Martin ştie a prevesti şi vremea: friguroasă sau călduroasă. De Macavei nu se mulg vacile, ci doar viţeii sunt lăsaţi slobozi să sugă. În tradiţia populară, sărbătoarea mai este cunoscută drept Paştele viţeilor.
Prin tradiţie, aceasta este ziua în care turmele de oi îşi încep drumul spre poalele munţilor.
În aceeaşi zi, dimineaţa se merge la biserică, se sfinţeşte agheasmă şi cu ea se stropesc livezile şi grădinile pentru a le proteja de dăunători. Câteva spice de grâu şi boabe altor plante, dintre cele mai bune, sunt duse, de asemenea, la biserică pentru a căpăta har. După ce boabele sunt amestecate bine cu celelalte seminţe, vor putea fi puse în pământ. Din ele vor ieşi plante sănătoase, roditoare.
