În 1992, pe 14 martie, osemintele lui Nicolae Titulescu, aduse din Franţa, au fost reînhumate la Braşov. De altfel a fost voinţa testamentară a lui Nicolae Titulescu, ca rămăşiţele sale pământeşti să se odihnească în Transilvania, la Braşov. Rămăşiţele pământeşti ale marelui om politic Nicolae Titulescu au fost aduse în ţară cu toate onorurile şi au fost îngropate în curtea Bisericii ”Sf. Nicolae” din Braşov, aşa cum şi-a dorit.
Nicolae Titulescu (n. 4 martie 1882, Craiova – d. 17 martie 1941, Cannes) a fost un diplomat și om politic român, în repetate rânduri ministru al afacerilor străine, fost președinte al Ligii Națiunilor. În 1905 s-a întors de la Paris în România ca profesor de drept la Universitatea din Iași, iar în 1907 se mută în București. În urma alegerilor din 1912, devine deputat pe listele Partidului Conservator-Democrat , iar cinci ani mai târziu devine membru al guvernului lui Ion I. C. Brătianu ca Ministru al Finanțelor.
În vara anului 1918, împreună cu alte personalități române (Take Ionescu, Octavian Goga, Traian Vuia, Constantin Mille) înființează la Paris Comitetul Național Român, cu scopul de a propaga în opinia publică internațională dreptul poporului român la unitatea națională, comitet recunoscut oficial de guvernele puterilor aliate ca organ plenipotențial al națiunii române. În anii 1928 - 1936, Nicolae Titulescu a fost de mai multe ori Ministru al Afacerilor Străine. Începând din anul 1921 a funcționat ca delegat permanent al României la "Liga Națiunilor" de la Geneva, fiind ales de două ori (1930 și 1931) Președinte al acestei organizații internaționale. Titulescu și-a bazat întreaga activitatea pe problemele majore, fundamentale, ale politicii externe a României. În 1936, regele Carol al II-lea îl îndepărtează din toate funcțiile oficiale și îl obligă sa se exileze, să-și părăsească țara. Nicolae Titulescu moare la Cannes, după o lungă suferință, la 17 martie 1941. (A.M.)
