Turiştii ajung în număr ridicat în această perioadă în Parcul Naţional Retezat, iar zonele cele mai atractive sunt lacurile glaciare.
Administraţia rezervaţiei naturale atrage atenția că este interzis scăldatul în lacurile glaciare și avertizează asupra pericolelor la care se expun călătorii care vor să se scalde în ochiurile de apă.
Retezatului i se spune „tărâmul fermecat cu ochi albaştri", iar cei care îl descriu astfel au toate motivele să îl numească așa. „Ochii albaştri” ai Parcului Naţional Retezat sunt de fapt salbele de lacuri glaciare de la poalele celor mai înalte vârfuri ale masivului şi din căldările acestuia.
Administraţia Parcului Naţional retezat atenţionează turiştii, al căror număr este ridicat în aceste zile, să nu tulbure lacurile Retezatului, nu doar de teama amenzilor, dar şi pentru propria siguranţă.
„Scăldatul în lacurile alpine este interzis, pentru siguranţa dumneavoastră și a animalelor acvatice. Amintiţi-vă că şi în lunile de vară poate fi periculos să facem baie în lacurile alpine care sunt foarte reci. Acest lucru poate duce la şoc termic (hidrocuţia), oprind circulaţia cerebrală şi provocând sincopă. În acest caz, omul poate cădea vertical cu capul în jos si se poate îneca. Nu merită să ne riscăm viaţa pentru un moft”, informează administraţia Parcului Naţional Retezat.
De asemenea, nu este permis ca turiştii să se spele cu detergent sau săpun în ape sau să spele vasele sau hainele în ele, pentru că vor polua lacurile. Acest lucru este valabil şi pentru cei care campează în apropierea pâraielor de pe teritoriul parcului. Cei care ajung în Retezat trebuie să manifeste un comportament decent şi să respecte natura.
Lacurile glaciare, s-au format în căldările gheţarilor preistorici, prin acumularea apei provenite din ploi şi zăpezi şi prin scurgerile izvoarelor. Astfel s-a întâmplat şi cu cele peste 50 de lacuri din Retezat („Ochii albaştrii ai Retezatului”), chiar dacă legendele din popor au atribuit originii lor explicaţii fantastice.
Cele mai atractive lacuri glaciare din Parcul Naţional Retezat sunt Tăul dintre Brazi, considerat unul dintre locurile misterioase ale Retezatului, Lacul Zănoaga, cel mai adânc, Tăul Porţii, situat la cea mai mare altitudine și Lacul Bucura, cel mai întins lac glaciar.
Iată câteva dintre lacurile glaciare cele mai cunoscute din Parcul Naţional Retezat:
Lacul Ana (la 1990 de metri altitudine) este învecinat lacurilor Lia şi Viorica. Are o suprafaţă de peste trei hectare şi o adâncime maximă de 11,5 metri. Este alimentat din pârâul unei cascade şi este populat de păstrăvi. Apele lui se revarsă în Lacul Lia.
Lacul Bucura, (la 2040 metri altitudine) are aproape nouă hectare şi este cel mai întins lac din Masivul Retezat şi, totodată, cel mai întins lac glaciar din România. Adâncimea sa maximă este de 15,5 metri. Pe malul lacului se află un refugiu Salvamont şi se poate campa. De asemenea, este unul dintre cele mai vizitate lacuri din Retezat.
Lacul Florica (la 2090 metri altitudine) este al treilea lac în traseul circuitului lacurilor înşirate. Are o suprafaţă de un hectar şi o adâncime maximă de şase metri. Se află în imediata apropiere a Lacului Viorica, de care este despărţit de o cascadă de aproximativ 20 de metri.
Lacul Galeş (la 1990 de metri altitudine) are o suprafaţă de 4,5 hectare şi o adâncime de până la 10 metri. S-a format din torentul care coboară din cele trei lacuri cunoscute ca Zănoagele Galeşului, iar din el izvorăşte pârâul Izvoarele Galeşului, ce face legătura cu Tăul dintre Brazi.
Lacul Gura Apei este un baraj artificial construit între anii 1975 şi 1986 pe valea Râului Mare. Are o întindere de peste 400 de hectare şi se află în la intrarea în Parcul Naţional Retezat.
Lacul Lia (la 1910 metri altitudine), cu o suprafaţă de 1,35 de hectare, are o formă triunghiulară şi este alimentat dintr-un izvor care se revarsă din Lacul Ana. Este cel mai bogat lac în păstrăvi.
Lacul Peleaga (la 2122 metri altitudine), cu o suprafaţă de 1,8 hectare se află sub cele mai înalte vârfuri ale Retezatului, Peleaga şi Păpuşa. Lacul este locul de destinaţie pentru cele mai multe dintre traseele montane din Retezat.
Lacul Pietrele (1990 metri altitudine) are o adâncime mică, de un metru şi o suprafaţă de 0,4 hectare. Este un loc de popas preferat de turiştii care urcă de la cabana Pietrele spre vârfurile Bucura II, Stănişoara şi Custura Bucurii.
Lacul Stănişoara (la 2000 metri altitudine) se află în căldarea Retezatului, la poalele vârfului Retezat, înalt de 2485 de metri. Are o adâncime de un metru şi este învecinat altor două lacuri, Zănăguţele Stânişoarei I şi II.
Lacul Stevia (la 2070 metri altitudine) are o adâncime de 10 metri și o suprafaţă de 0,7 hectare. Este mai puţin accesibil, iar împrejurimile sale sunt în cea mai mare parte a anului acoperite cu zăpadă.
Lacul Viorica (la 2070 metri altitudine) are forma unui corn, iar în apropierea lui se găsesc lacurile Florica şi Ana, dar şi un ochi de apă, din a cărei suprafaţă trei sferturi este acoperită cu turbă.
Lacul Ciumfu Mare (la 2040 metri altitudine) este locul de revărsare al pârâului Custurii şi la rândul lui formează un pârâu şi o cădere de apă de câteva zeci de metri. Lacul este înconjurat de potecile ciobăneşti care ajung la Stâna de Râu.
Tăul Agăţat (la 2208 metri altitudine) este alimentat de izvoare subterane, iar de pe marginea lui turiştii au parte de o panoramă impresionantă a masivului Retezat.
Tăul dintre Brazi (la 1710 metri altitudine), aflat pe Valea Galeşului, este înconjurat de o pădure de molid care îi dă un aer misterios. Nu este un lac glaciar.
Lacul Păpuşii (la 2150 de metri altitudine) se află la poalele vârfurilor Păpuşa şi Ţapu. Are o adâncime de patru metri, iar accesul până la el este dificil.
Tăul Porţii (la 2260 metri altitudine) este lacul aflat la cea mai mare altitudine din Retezat, iar zăpezile îl înconjoară în cea mai mare perioadă a anului.
Tăul Ţapului (la 2130 metri altitudine) este unul dintre lacurile greu accesibile din Parcul Naţional Retezat. Se află sub Porţile Închise, între stânci.
Tăurile Custurii (la 2226 metri altitudine) sunt două lacuri învecinate, din Căldarea Vârfului Custura de 2475 metri, adânci de până la nouă metri. Pârâul lor firmează Cascada Ciumfu Mare.
