La invitaţia Primăriei, Casei Orăşeneşti de Cultură şi a membrilor Ansamblului Folcloric „JUNII CETĂŢII” de la Rupea, am avut cinstea şi privilegiul de a participa la cea de-a 43-a ediţie a manifestării tradiţionale „BALUL PORTULUI POPULAR”, fiind însoţit de câţiva astrişti săceleni dornici să cunoască „pe viu” frumuseţea acestei revărsări de originalitate care a strâns laolaltă peste 400 de persoane, majoritatea înveşmântate în ţinuta atât de elegantă a portului popular românesc din vechea şi mereu tânăra zonă etnofolclorică a Ţării Cohalmului.
Am trăit o noapte de-a dreptul mirifică în compania atât de plăcută a prietenilor noştri de la Rupea, strecurându-ne cu sfială şi abilitate în hainele noastre „nemţeşti” prin grădina curată şi multicoloră a straielor româneşti purtate cu mândrie şi eleganţă de oameni de mai toate vârstele, dar mai ales de tineri, de foarte mulţi tineri frumoşi care în ospitalierul Salon al „Casei Româneşti”, de pe dealul Hill, au cântat şi au jucat de mama focului: învârtita şi ardeleana, fecioreasca, purtata, sârba, suita de dansuri intitulată „mărunţişurile” cu cele trei jocuri: muşcamaua, hoina şi ciobănaşul ...
Sala părea un minunat panteon în care veselia, ospitalitatea, cuminţenia şi autencititatea lucrului bine făcut făceau aici casă bună cu adevăraţii români - sarea pământului. Zicala „Poartă-te cum ţi-i portul şi vorbeşte-mi cu ţie vorba ...” şi-a validat înţelepciunea. O zonă, Rupea, admirabil reprezentată de locuitorii vestitelor sate: Ungra, Jibert, Ticuşul Nou, Buneşti şi Dăişoara, Mercheaşa şi Cuciulata de unde a plecat Aron Pumnul, primul dascăl de literatură al lui Eminescu la Cernăuţi, cărturarul care ne-a făcut danie „fagurele de miere” al limbii româneşti sălăjluită în „Scripturile de aur” ale acelui „Lepturariu românesc” îndrăgit de Poetul Naţional. Am fost martorii unei manifestări prin care comunitatea Rupea a primit nota 10 (zece) cu felicitări! Primirea oaspeţilor a fost una de zile mari. Domnul primar ing. Flavius Dumitrescu împreună cu talentatul interpret şi coordonator artistic domnul dr. Gheorghiţă Radu, secondat de plăcuta doamnă Jeni Nistor şi de mulţi alţii, au fost pentru noi anfitrioni de excepţie. Printre invitaţii „de marcă” i-am putut zări pe domnii Nicolae Albu – Director General al Complexului „Aro-Palace”, pe doamna prof. univ. Georgeta Orian de la Univ. „1 Decebrie” - Alba Iulia, pe dl. conf. univ. dr. Gheorghe Roşculeţ de la Univ. „Transilvania” Braşov, şi pe domnii ing. Gheorghe Sarafinceanu şi ing. Constantin Zavarache - consilieri judeţeni. Am fost încântaţi, de asemenea, să remarcăm prezenţa cunoscutelor interprete: doamnele Maria Lia Bologa şi Diana Lupu de la Sibiu, a doamnei Marinela Baba, reprezentanta Aşezământului Cultural „Augustin Bena” de la Alba Iulia şi a doamnei Maria Tănase Marin, cunoscută realizatoare a emisiunilor folclorice de pe programul 2 al Televiziunii Române. Am aflat, cu satisfacţie, că Televiziunea Naţională va lua, în sfârşit, „taurul de coarne” şi va iniţia aşa, româneşte şi creştineşte, noua emisiune intitulată „Balul de sâmbătă seara” care, probabil, va da o replică „stricătorilor” de obiceiuri şi datini strămoşeşti care „programau” intenţionat petrecerile mondene mai ales vinerea, zi de post şi nu de petreceri păgâne prin discoteci „rău famate”, sau pe la diferite reuniuni, „ateisto-teribiliste” ... La Rupea, s-a cântat şi s-a jucat în toată regula. Prezentabil, cu părul nins de-a binelea, dl. prof. Mircea Cantor, „o inimă tânără şi zburdalnică” ne-a delectat pur şi simplu cu vocea sa plăcută, baritonală, interpretând magistral antrenanta melodie „Mai vreau odată .... şi înc-odată ...”.
Când zorile mijeau pe la ferestrele aburite, vestind ziua când la români ... „Dragobetele sărută fetele”, Balul Portului Popular de la Rupea „s-a spart”, cum se spune în popor, fiecare participant mutându-şi cu speranţă gândurile spre acea zi minunată când valorosul Ansamblu Folcloric „JUNII CETĂŢII” de la Rupea, membru al Academiei Artelor Tradiţionale din România, ambasador autentic şi serios, va ajunge să bucure şi inimile românilor de prin Canada sau de ce nu va avea îndrăzneala să reprezinte, cu cinste şi respect, demnitatea naţională a României adevărate în fascinanta Rusia, acolo unde preţuirea valorilor culturale şi respectarea identităţii fiecăruia reprezintă o lecţie constantă de preţuire a bunurilor făurite de geniul artistic al generaţiilor care-şi apără tradiţiile moştenite. Într-o lume bulversată de globalism, secularizare şi profanarea valorilor prin mercantilism şi modele de prost gust, stima se obţine numai prin stimă şi cunoaştere reciprocă.
){kind=link}